1834 – Festivităţile de proclamare a Aradului oraş liber regesc

Într-o broşură din 1835, editată de Joseph Beichel, aflată la Complexul Muzeal Arad, sunt redate evenimente care s-au desfășurat cu ocazia „intrării și a predării Diplomei de Slobozire semnate de către Majestatea Sa Apostolică Regală și Împărătească, a preamilostivului și mult iubitului Tată al Țării Franz I“.

Decret regal de ziua Imperiului din Pressburg, 1826

Majestatea Sa Apostolică Regală şi Împărătească, având în milostiva Sa vedere meritele multiple, pe care le-a obţinut faţă de rege şi patrie, şi considerând statutul şi importanţa acestuia, a binevoit să ridice Oraşul Regal Cameral Aradul Vechi din graţia Sa la un Oraş Liber Regesc.

Din partea mult onorabilei Camere a Curţii Maghiare s-a comunicat suprema Hotărâre prin intermediul Domnului Prefect Cameral Jos.V. Markovits, s-a transmis Consiliului şi Comunei şi a fost primită cu adâncă recunoştinţă şi cu cea mai mare bucurie.

Majestatea Sa Ap. R. Î. a subscris, în 28 martie 1834, de la Oraşul Regesc Cameral Aradul vechi la un Oraş Liber Regesc, eveniment îmbucurător care s-a comunicat Consiliului întrunit şi Comunei în sala Primăriei, între cele mai bucuroase aclamaţii.

Festivitățile de duminică, 17 august

Manifestările au început în 17 august, la graniţa de sud până la Bodrog a comitatului Aradului, unde a sosit înălţimea sa domnul comisar regesc Freiherr Laur v. Orczy, pentru a le ura cuviincios bun venit înalt sus-puşilor din partea oraşului.

Această deputăţie căreia i s-au alăturat numeroase căruţe şi miliţii cetăţeneşti călare, l-a condus pe domnul comisar regesc până la graniţa oraşului de acum liber regesc, unde a fost salutat de o a doua deputăţie numeroasă al cărei purtător de cuvânt a fost domnul curator Andreas v. Boros.

Înalt sus-pusul domn comisar regesc s-a deplasat cu cortegiul festiv prin Aradul Nou într-un car de gală tras de şapte cai, condus de şase bărbaţi înveşmântaţi în negru. Aici comunitatea israelită, sub conducerea merituosului rabin şef Aaron Chorin, aliniată în faţa casei lor de rugăciune, l-au salutat cu o scurtă cuvântare onorantă pe înalt sus-pusul domn comisar regesc.

Înalt sus-pusul comisar regesc a fost întâmpinat de către întreaga magistratură orăşenească, salutat cuviincios de către domnul primar Domokos Heim, în numele întregii magistraturi şi al tuturor cetăţenilor, iar apoi bineprimit cu o cuvântare în limba maghiară.

Înalt-suspusul domn comisar regesc a răspuns acesteia cu puţine cuvinte, dar consistente, şi a anunţat, totodată, scopul trimiterii sale, ordonate de Cel Mai Înalt Loc; apoi s-a cântat imnul popular „Ţine-l doamne pe Împăratul Franz”, de către învăţăceii Conservatorului Muzical înfiinţat aici de prieteni ai muzicii de mai bine de doi ani, după care domnul comisar regesc a urcat iarăşi în carul de gală şi în prezenţa breslelor cetăţeneşti şi cu însoţirea celor două banderii călare precum şi a tuturor companiilor cetăţeneşti cât şi a unei mulţimi populare compuse din toate clasele şi din toate localităţile învecinate, apropiate şi îndepărtate, au pornit spre Casa Comitatului, unde a fost apelat de trei salve de arme de foc ale ostaşilor încolonaţi în piaţă.

Seara, întregul oraş a fost sclipitor iluminat; jubilarea şi bucuria au domnit pretutindeni.

Festivităţile de miercuri, 20 august

În 20 august, în ajunul inaugurării oraşului liber regesc şi de Ziua Sfântului Ştefan, primul rege al Ungariei, dimineaţa la ora 9.00, s-a ţinut înalta slujbă festivă, la care a asistat Domnia Sa înalt-suspusul Comisar regesc, întregul lăudabilul comitat şi întreaga magistratură, mai apoi companiile miliţiilor cetăţeneşti în uniformă, care au tras salvele de focuri uzuale precum şi din ostaşii aliniaţi pe piaţă, care la rândul lor au răspus salvelor.

După ce a ascultat serviciul religios, Domnia Sa înalt-suspusul Comisar regesc a trecut în revistă companiile miliţiilor cetăţeneşti şi le-a lăsat să defileze înaintea Sa. Seara, între orele 7.00 şi 8.00, la Biserica Minoriţilor, precum şi în toate bisericile, s-au tras clopotele mari.

Prin organizarea cetăţenilor s-a susţinut mai apoi un spectacol în sediul teatrului local, de către mai înainte amintita Academie Muzicală, prilejuit de ajunul zilei festive ce urma a doua zi.

Acesta a fost precedat de un prolog scris de August Miller, director al Teatrului local. Recitatorul acestuia a fost Hr. A. E. Miller. În mijlocul unei minunat aranjate decoraţiuni transparente excela imaginea mult iubitului Tată al patriei noastre Franz I, într-un chenar de raze auriu, împodobit de către genii.

La finele prologului s-a cântat imnul poporului „Ţine-l doamne pe Împăratul Franz”. Teatrul a fost arhiplin, iar mulţimea a părăsit clădirea plină de bucurie şi seninătate.

Festivităţile din ziua inaugurării, 21 august

În dimineaţa zile de 21 august, între orele 5.00 şi 6.00, dangătul clopotelor a salutat ziua plină de bucurii.

La ora 9.00 înalt-suspusul Domn Comisar regesc s-a deplasat la biserică, însoţit de mulţi domni oaspeţi deputaţi, sub sunetul tuturor clopotelor, unde a fost primit la poartă de către administratorul parohial în ţinuta ornată completă şi care l-a introdus în minunat împodobita Casă a Domnului.

După ce înalt-suspusul Domn Comisar regesc s-a urcat pe tronul amenajat aici în acest scop, s-a ţinut o slujbă capitală solemnă, după care s-a cântat Veni Sancti.

După terminarea activităţilor religioase, precedat de cler şi însoţit de întreaga magistratură, la sunetul clopotelor şi sub bubuiturile durdelor, înalt-suspusul Domn Comisar regesc a luat loc sub o fastuoasă copertină, după care, a dispus citirea publică a Diplomei de Privilegii.

După terminarea citirii, a proclamat în numele Majestăţii Sale Imperiale Franz I oraşul mai înainte privilegiat Arad la rangul unui oraş liber regesc şi l-a declarat a fi liber (…).

De prânz, din partea tuturor cetăţenilor s-au organizat mese splendide, atât la Primărie, cât şi în sala celor Trei Crai, dar şi în păduricea municipală, la care cu entuziasm şi cu bucurie de nedescris au răsunat toasturile de recunoştinţă pentru mult stimatul Tată al Ţării, magnifica casă a Austriei, cărora le-au replicat tunetele durdelor.

La orele amiezii, pe aşa zisa piaţă a Cazărmii Puşcaşilor, s-a împărţit populaţiei carnea a doi boi mari şi graşi, prăjiţi într-o bucată, donaţi de breasla cetăţeanească a măcelarilor, iar de pe trei schele mari s-au turnat peste 130 de găleţi de vinuri roşii şi albe.

Seara, în sala Celor Trei Crai s-a organizat un mare bal, cu acces liber, care a durat până dimineaţa, la ora 3.00.

Această sărbătoare populară, plină de bucurii şi de neuitat întregii populaţii a fost glorificată de cea mai desăvârşită ordine şi linişte publică în mulţimea nenumărată.

Patrulele militare, cât şi pichetele cetăţeneşti, nu au putut afla niciun exces sau vreo tulburare, iar abia când la miezul nopţii s-a pornit o ploaie abundentă mulţimea s-a răsfirat în linişte spre casă.

Festivităţile de restaurare, 25 august

În 25 august, sub preşedinţia înalt-suspusului domn comisar regesc s-a desfăşurat Restauraţia Magistriaţilor oraşului de acum liber regesc.

Mai înainte au fost selectaţi 30 de cetăţeni electori de către înalt-suspusul Domn Comisar regesc, după care, aceştia, la balotaj, între 3 candidaţi, alegeau tot câte unul până când s-a completat numărul total de 60 de cetăţeni electori.

În 26 august a fost ales apoi domnul Jos. Stotz în funcţia de Curator. În 27 august, după calendarul vechi, era zi de sărbătoare în care continuarea Restauraţiei Magistraţilor a trebuit să fie suspendată.

În 28 august s-au completat toate funcțiile orășenești rămase neocupate, prin care s-a încheiat Restaurația Magistraților. Au fost aleși ca primar domnul Dom. Heim și ca Judecător orășenesc domnul Lazar Mihalovits.

sursa: Broşura „Arad – oraş liber regesc”, tradusă şi tipărită de Forumul Democrat al Germanilor din Arad, în anul 2007

comentarii