Ziarul electronic al arădenilor

Tag: poveste

Punct și de la capăt. Monumentul Unirii din Arad, pagini de poveste

Punct și de la capăt. Monumentul Unirii din Arad, pagini de poveste

Editorial
„Liderii USR Arad spun că monumentul de for public «Arad 1918» a fost amplasat de Primăria Arad fără a avea autorizație de construire, fapt ce a atras sancțiuni aplicate de Inspectoratul Regional de Construcții”. Aceasta ar fi știrea. Ai zice că este desprinsă dintr-o sentință, atâta e de seacă și de concisă. Dar ce se ascunde în spatele ei? Eu cred că e nevoie de niște explicații. Pe care, noi, cetățenii, avem dreptul să le cerem, iar cei implicați în poveste, să ni le dea! Ca să nu ni se tot spună că, vezi bine, fabulăm, că elaborăm scenarii și altele la fel. Deci, aflăm că lucrarea expusă în fața fostului cinematograf „Dacia” din centrul Aradului, sub titlu de Monument „Arad 1918”, s-ar afla în… ilegalitate. Mai exact, din punct de vedere al cerințelor DMH (pentru neavizați „Direcți

Poveste fără sfârșit. Alte licitații pentru pasajele de pe centură

Actualitati
Ministerul Transporturilor va organiza alte licitații pentru continuarea lucrărilor la cele două pasaje rutiere aflate în construcție pe centura municipiului Arad, prima urmând să fie realizată în această lună. Senatorul Mihai Fifor a spus, marți, că s-a întâlnit cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care i-a dat asigurări că sunt bani în buget pentru finalizarea celor două pasaje aflate în construcție din 2011. „Astăzi m-am întâlnit cu ministrul Transporturilor, domnul Răzvan Cuc, pentru a discuta despre problema cea mai arzătoare a infrastructurii rutiere arădene: pasajele. În urma analizei, a rezultat faptul că există bani în buget pentru ambele obiective de investiții, urmând ca până la finele lunii martie să fie demarată procedura de achiziție a lucrărilor pentru pasajul de la C

Mândru să fiu arădean? Gânduri la un început de poveste

RO - vigneta
Recent mi s-a pus o întrebare ce putea să pară, la început, banală, aproape fără rost: de ce sunteți mândru că sunteți arădean? Să fiu sincer, nu m-am gîndit niciodată dacă să fiu mândru, sau nu, că-s arădean. Oare să trebuiască să fiu mândru de apartenența mea de un anume loc? Cu atât mai mult cu cât locul acela se întâmplă să fie cel în care am văzut lumina soarelui, unde-mi sunt înmormântați părinții, unde-am crescut, m-am împlinit și mi-am trăit bucuriile, necazurile, năzbâtiile, izbânzile, atâtea câte au fost, de unde-am tot plecat și m-am tot întors, de nici nu mai știu câte ori? Să nu fie destul atât? Că m-am tot întors, deși mulți mi-au spus că-s prost dacă o fac, ce găsesc eu grozav de nu mă pot hotărî să uit drumul înapoi, să-mi dau și alte șanse, să văd că mai sunt ele