Străzi desfundate, pline cu gropi – adevărate peisaje lunare. Gunoaie aruncate peste tot și lăsate cu lunile.
Praf înecăcios ce se ridică la cea mai mică adiere de vânt, să-ți pătrundă în plămâni și să-ți năclăiască hainele.
Locuri virane pe care cresc adevărate păduri de buruieni. Multe din ele au găzduit, până mai ieri, clădiri – dărâmate cu bună voia Primăriei, fără ca, aceeași Primărie să stabilească ce anume va fi ”după”.
(Refuz să cred că starea multora din clădirile demolate – știu de cel puțin 3 în zona ultracentrală – ar fi impus această măsură extremă. Și-atunci?!).
Sensuri giratorii împlântate aiurea, instalații de semaforizare ce nu funcționează pentru simplul motiv că, de ar fi s-o facă, ar ieși haosul de pe lume.
(Cine o fi decis amplasarea lor și pe ce temei, dacă se dovedește că nu e nevoie de ele?! Și cine plătește nota de plată?).
Aiureli peste aiureli, care fac viața cotidiană a omului de rând o sursă permanentă de nervi, de frustrări. Afronturi ale unei logici elementare, palme date bunului simț.
Iar acum, să vezi ce ne anunță Primăria ca intenții pentru acest an?
Ia să vedem: în 2015, se proiectează chletuirea sumei de 2.000.000 (da, două milioane!) de euro pentru amenajare și refacere de ”spații verzi”. Lucrări, cele mai multe din ele, ”ascunse” (adică acoperite de pământ, de gazon, mai știu eu de ce) ce nu pot fi evaluate nici de ai avea alături un specialist de geniu.
(Cine să știe să spună cât face smulsul unui smoc de iarbă ori spartul unui bruș de pământ?!).
Și, în banii aceștia se mai vor plantate și niște… foioase și conifere! Că teii – altă dată emblematici pentru Arad – nici n-or fi buni. Ori mai știu eu ce arbori ornamentali care să crească repede și să dea ”față” cât mai grabnic acolo unde intervenția oamenilor de la o anumită firmă a lăsat în urmă hidoșenii.
Apoi, Primăria vrea să ne doteze cu aparate de fitness. Tot cu bani de la buget. În Parcul Europa, pe Malul Mureșului. Gratuit, ni se spune. Și ce să faci cu ele? La câtă lume își va fi dorind să facă fitness fără bani, o să fie mereu coadă și, sunt sigur, îmbrînceli și sfadă cât cuprinde. Ca să nu mai spunem că or trebui să fie păzite. Alți bani, altă distracție. Halal cadou!
Și nu s-a terminat. Auziți ce mai vrea să ne cadorisească Primăria?! Cabine de vot cu perdele de… mătase! Costul? Un mizilic: 290.000 de lei! De ce n-or mai fi fiind bune perdelele vechi?
Și de ce musai de mătase? Mai cu seamă că anul 2015 nu pare să fie an electoral. Ori, poate, știu unii de la Primărie ceva?!
Așa fiind, se pune întrebarea: ce vor face domnii consilieri – de orice culoare or fi fiind – când o fi să voteze bugetul pe anul acesta? Că deh, de propus nu-i nicio problemă că s-au găsit unii să le propună.
Nu-i o rușine să ai idei. Rușinea – cel puțin – e a celor care nu văd, ori, mai grav, se fac că nu văd că ”ideile” sunt ditamai gogorițele, dacă, nu cumva, ar trebui să le numim altfel…
Și că-s pe banii contribuabililor! Iar dacă cei care au fost aleși să reprezinte interesele legitime ale cetățenilor, plătitori de taxe și impozite – culmea, astea, se pare, nu vor scădea nici anul acesta – văd ce am văzut și noi, nu-și pun măcar o întrebare?
Să nu le putem cere, vai de noi, un vot energic, cât să-i trezească pe cei ce au mâzgălit hârtiile cu aiureli?!
Sunt curios ce vor face consilierii opoziției, dacă mai există așa ceva în oraș? Ei ce au de zis la toate astea? Sau, poate, nu au de zis nimic și atunci, altă întrebare: oare de ce nu au nimic de obiectat?! Să zicem și noi că ”prietenii știu de ce?”.
Până una-alta, treaba stă cam așa: dacă e să ne uităm doar la aceste câteva ”noutăți” din intențiile Primăriei și ar trebui să tragem concluzia că unii dintre cei care, cică, ne reprezintă, respectiv lucrează pentru noi în sus amintita instituție – de la ”vlădică până la opincă” – ne cred naivi, dacă nu cumva chiar…
Să fie așa? Îmi vine greu să cred dar, uite, mai e puțin și au ocazia să ne convingă. De una, sau de alta, mingea e, acum, în terenul lor.
Silviu Rațiu
Februarie, 2015
