Punct și de la capăt. În disprețul oamenilor și al bunului simț
Străzi desfundate, pline cu gropi - adevărate peisaje lunare. Gunoaie aruncate peste tot și lăsate cu lunile.
Praf înecăcios ce se ridică la cea mai mică adiere de vânt, să-ți pătrundă în plămâni și să-ți năclăiască hainele.
Locuri virane pe care cresc adevărate păduri de buruieni. Multe din ele au găzduit, până mai ieri, clădiri – dărâmate cu bună voia Primăriei, fără ca, aceeași Primărie să stabilească ce anume va fi ”după”.
(Refuz să cred că starea multora din clădirile demolate – știu de cel puțin 3 în zona ultracentrală – ar fi impus această măsură extremă. Și-atunci?!).
Sensuri giratorii împlântate aiurea, instalații de semaforizare ce nu funcționează pentru simplul motiv că, de ar fi s-o facă, ar ieși haosul de pe lume.
(Cine o fi decis amplasarea lor și pe ce temei, dacă se do