Iustin Cionca are dreptate atunci când sugerează faptul că actuala coaliţie de guvernare ar avea probleme serioase cu activitatea legislativă.
Nu ţin minte ca în vreo altă legislatură, Curtea Constituţională să fi trântit atâtea legi adoptate în Parlament prin votul unei coaliţii. Iar soluţiile Curţii să fie nu numai corecte ci şi însuşite, cu satisfacţie, de populaţie!
A fost mai întâi legea cu ceea ce Dragnea şi ai săi ar fi vrut să însemne „descentralizarea” – măreaţă operă de pretinsă modernizare a instituţiilor statului.
S-a văzut – şi se mai vede şi acum – că oamenii USL nu urmăresc altceva decât să încerce să impună alte măsuri legislative, mai sofisticate, pentru acelaşi scop şi anume, pentru a deturna cât mai mulţi bani publici în folosul lor şi al camarilei.
Lucrul acesta a fost clar de la bun început. Chiar dacă ambalajul în care ne-a fost prezentat (şi) acest cadou otrăvit se vrea unul foarte „european”.
Acum a venit rândul legii de modificare a Codului penal! Să fim înţeleşi: dacă lucrurile merg bine, Noul Cod penal va intra în vigoare la 1 februarie 2014. Proaspăt, elaborat , zic ei, pe baza celor mai moderne concepţii şi teorii de drept, a documentării sistemelor de drept penal din ţări democrate etc.
Adică, ar fi că noul Cod penal trebuia să răspundă în mod corect realităţilor unei Românii moderne, angajată ferm pe linia afirmării ataşamentului său pentru valori ce fundamentează construcţia Europei Unite!
În loc de asta ce ne propun PSD-işti majoritari în coaliţia cu chip de struţo-cămilă numită USL? Printre altele ei ne sugerează să modificăm ceea ce, încă, nici nu s-a născut, cum ar veni. Dar să modificăm şi ceea ce e pe cale să se ducă, adică vechiul Cod penal! Dacă tot n-o să mai fie, hai să-l modificăm că deh, sunt nişte băieţi buni care ar putea scăpa, în felul acesta, de nişte pedepse, de nişte ani de puşcărie.
Nu trebuie să fii doctor în drept ca să îţi dai seama că feciorii care au „scris” aceste modificări, fie ar fi trebuit să rămână repetenţi încă din anul I de facultate, fie că au acţionat la comandă. Şi iarăşi, nu-i greu să ghicim răspunsul corect.
Dar, să fiu iertat, cum rămâne, oare, cu deminitatea, cu simpla probitate profesională de care ar trebui să dea dovadă – câtuşi de puţin – oamenii de prin cancelariile Parlamentului care se ocupă cu redactarea, verificarea, avizarea şi susţinerea unor proiecte de lege cum au fost şi cele de care vorbirăm mai sus!?
Îmi pot imagina că, la ce nivel de pregătire au cei mai mulţi dintre aleşii actualului Parlament – nu vreau să jignesc pe nimeni ! – să nu aibă deplinul control al tuturor termenilor şi noţiunilor cu care se operează în activitatea de legiferare.
Putem să le dăm această circumstanţă atenunată, deşi în cele două chestiuni, ar fi fost suficient chiar şi un minim de bun simţ pentru a-i fi oprit să voteze cum au votat şi pentru a-i determina, mai mult, să iasă din sala în care, vai de mine, puţea rău de tot!
Să ai o majoritate de peste 70% în Parlament şi să te foloseşti de ea pentru a da iamă într-un sistem legislativ şi aşa şubred şi aiuritor, este mult mai grav decât să-ţi bine-meriţi, vorba domnul Cionca, o„corijenţă”. Corijentul are dreptul la o sesiune de restanţe, are voie să mai încerce o dată.
Pe când USL, prin tot ceea ce a „produs” până acum sub cupola Parlamentului n-ar mai trebui lăsat nici măcar să mai tragă un bilet. Atacurile la adresa unor fundamente ale sistemului şi statului de drept ar trebui sancţionate mult mai dur.
USL este repetent la democraţie, la respectul Statului de drept, la respectul votului acordat de milioanele de alegători care şi-au investit şi ultimele raze de speranţă într-un viitor decent al românilor.
Iar soarta repetenţilor, oriunde în lume, e clară: Ei sunt trimişi înapoi, în bancă, să mai înveţe. Aşa şi cu băieţii lui Victor, Crin şi tot alaiul de urechişti ai USL.
Până nu e prea târziu!
Silviu Raţiu
Ianuarie, 2014
