Ziarul electronic al arădenilor

Tag: ruşine

Falcă: „Parlamentarii PSD, un pericol şi o ruşine pentru Arad”

Comunicate de presa
Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, a luat poziție vizavi de acțiunile parlamentarilor  PSD care „înţeleg să folosească mandatul primit de la arădeni pentru o continuă campanie electorală murdară”. „Parlamentarii PSD şi-au votat salarii şi sume forfetare foarte mari pentru a face politică la cel mai jos nivel posibil. Nu cred că arădenii se simt reprezentaţi de aceşti parlamentari, care sunt în acelaşi timp un pericol şi o ruşine pentru Arad. Parlamentarii PSD sunt un pericol pentru că acceptă şi justifică acţiuni ale Guvernului PSD împotriva arădenilor. Oraşul nostru pierde 16 milioane de euro, judeţul Arad pierde 35 de milioane de euro, iar ei se bucură şi aprobă. Parlamentarii PSD au acceptat blocarea solicitării Aradului pentru asfaltarea a 55 de străzi prin PNDL şi în loc s

Mersul la psiholog – o modă, o ruşine sau o salvare?

Social - Economic
Alegerea de a apela la un psiholog este privită în multe feluri, fiecare având o viziune diferită a acestui lucru. Unii apelează la sprijinul unui psiholog dintr-o pornire personală, o căutare de răspunsuri sau soluții. Alții privesc acest lucru ca pe ceva „la modă”, care le asigură o imagine „cool”. Sunt și cei cărora li se pare că este rușinos să apelezi la un astfel de suport, din diferite motive, aceste persoane ferindu-se de cele mai multe ori de idee în sine. În opinia psihologului Andra Tănăsescu, lucrurile care îi fac pe oameni să apeleze la un psiholog sunt, de cele mai multe ori, de natură personală și țin de apecte legate de viața intimă, relația cu părinții, familia, soțul/soția, copiii, etc. „Desigur, pe lânga tradiţionalele argumente, sunt și cei care își doresc schimbarea

Punct și de la capăt. Mie nu mi-e ruşine, doamna Pippidi!

Editorial
În urmă cu nişte zile, presa on-line a găzduit un text scris de Alina Mungiu Pippidi. Încă din titlu, autoarea ne bătea obrazul, strigîndu-ne, cu reproş, că ar trebui să ne fie ruşine. De ce? Pentru că nu am vrea să deschidem larg uşile şi ferestrele, să primim ceea ce Uniunea Europeană vrea să ne „distribuie”. Cu titlu obligatoriu. În esenţă, argumentele doamnei Pippidi plecau de la premisa că şi noi, românii, am fost puşi, de mai multe ori, într-o istorie destul de recentă, în situaţia de a pleca în bejenie şi de a apela la omenia şi solidaritatea altora. Că, nu mai departe de anul 2007, când s-a deschis şi pentru noi piaţa forţei de muncă a Europei de Vest, o mulţime de români şi-au luat lumea în cap, plecând să culeagă căpşuni, să lucreze tot felul de munci necalificate, iar Europa