Timp de câteva zile, media autohtonă au gâlgâit de amănunte (deloc) picante ale poveştii – cu iz de glumă proastă – privind-o pe „arădeanca” imortalizată, în capitală, în timp ce-şi oferea serviciile unui prea-tomnatec amator de plăceri sexuale. Serii detaliate de imagini mai mult decât explicite, însoţite de comentarii vădind plăcerea amănuntului sordid, glumiţe (nici măcar) deocheate, presărate de silexuri cu vârful bont, o întreagă panaramă de mahala prăfuită. N-au făcut excepţie nici gazetele locale. Unele păreau chiar a se speti să dea cât mai multe detalii despre „jucăuşa” tuciurie despre care am mari îndoileli că ar avea ceva comun…