Actualitati - Page 695 of 696

Jan

27

2018

Monografii: Meşteşugurile din Moneasa

Actualitatidin, meşteşugurile, moneasa, monografii

Ocupaţiile tradiţionale legate de agricultură, minerit, exploatarea forestieră, etc., au fost completate la Moneasa cu alte îndeletniciri, încă din veacul al XIX-lea fiind amintiţi meşteşugarii. Potrivit conscripţiei din 1828, în localitatea Moneasa au fost semnalaţi doi meşteşugari breslaşi. Activităţile cu profil comercial au fost completate de locuitorii care au prestat servicii la Băi. A existat şi o categorie socială de mici proprietari. Afacerile lor s-au orientat spre necesităţile locului. Spre exemplu, Drăghici Pavel s-a ocupat de producerea şi comercializarea băuturilor alcoolice, deschizându-şi un birt. Consiliul comunal Moneasa a aprobat cererea lui Kaufman Iuliu de a obţine „brevet de băuturi” spirtoase.…

Citește mai mult

Jan

13

2018

By Actualități Arad

Monografii: Şezătorile la Mişca

Actualitatila, mişca, monografii, Şezătorile

La şezătorile din Mişca erau munci de întrajutorare între mai multe fete însoţite şi feciori ce ajutau şi ei cu ce puteau. Muncile desfăşurate în cadrul şezătorilor erau pregătitul iţelor, torsul cânepii, pregătitul ţevilor cu socala, ştricălitul, croşetatul, depănarea jirebiilor, pregătirea mânjelii (apretarea cu o pastă fluidă rezultată din tărâţe şi fãină de mălai). De regulă, feciorii soseau mai târziu şi fetele îi pofteau cu următoarele strigături în funcţie de fizionomia feciorului: „Măi bădiţă păr sucit, Stai la noi dac-ai venit, Ia-ţi un scăunel de fag Şi te aşează und’ ţi-e drag”, sau cu următorul îndemn: „Ia-ţi un scăunel de…

Citește mai mult

Nov

04

2017

By Actualități Arad

Monografii: Biserici de lemn dispărute din parohia Crocna

Actualitatibiserici, crocna, de, din, dispărute, lemn, monografii, parohia

Biserica de lemn „Sf. 40 de Mucenici” din Crocna de Jos Menţionată ca existând în 1677, parohia Crocna de Jos avea o biserică de lemn consemnată de episcopul Sinesie Jivanovici al Aradului în conscripţia sa din anul 1755. Biserica avea hramul „Sf. 40 de Mucenici” şi în acel an încă nu era sfinţită. Cu prilejul vizitei în parohie, episcopul fixează şi darea parohiei, ce consta din 12 florini, ca sărindar, şi un căbel de grâu şi unul de ovăz. După unirea celor două Crocne, în jurul anului 1825, biserica a fost abandonată. În anul 1821, „sămădaşul” bisericii se ridica la…

Citește mai mult

Oct

14

2017

By Actualități Arad

Monografii: Despre sigiliul localităţii Căprioara

Actualitaticăprioara, despre, localităţii, monografii, sigiliul

Sigiliul localităţii Căprioara – atestat din anul 1785 – reprezintă o luntre cu catarg, ambarcaţiune specifică pentru transportul sării pe râul Mureş. Sigiliul este rotund şi măsoară 30 mm, fiind aplicat pe un act datat din 1862. În câmpul sigilar, pe valurile Mureşului, este o luntre cu catarg în dreapta şi luntraşul în stânga, vâslind. Sus avem iniţialele K.C. (KARASCHER COMITAT) şi lateral B.D. (BERG WERKS DIRECTION). În exergă, între un cerc perlat pe interior şi unul spicat în exterior, este scrisă legenda în limba germană: GEMEINDE KAPRIOARA. 1795 (COMUNA CĂPRIOARA. 1795). Semnificaţia sigiliului este cât se poate de clară…

Citește mai mult

Aug

05

2017

By Actualități Arad

Monografii: Obiceiuri de nuntă la Birchiş

Actualitatibirchiș, de, la, monografii, nunta, obiceiuri

Nunta este o adevărată sărbătoare în viaţa satului, unde se întâlneşte cântecul unor vestiţi lăutari, unde se spun glume, se aud multe strigături, care au rolul de a crea bună dispoziţie, dar şi de a corecta unele defecte ale oamenilor. La Birchiş, la nuntă, se cântă un cântec trist miresei, dar deosebit de frumos, deoarece mireasa îşi părăseşte familia, pe cei dragi (mamă, tată, fraţi, surori), pornind pe drumul necunoscut al vieţii cu alesul inimii. În „Cântecul miresei” se întâlneşte un lait – motiv care se repetă după fiecare vers al cântecului, „lenaşândai, am fecioarã”. Cântecul se se cânta pe…

Citește mai mult

Jul

29

2017

By Actualități Arad

Monografii: Primii turişti la Moneasa şi normele impuse

Actualitatiimpuse, la, moneasa, monografii, normele, primii, şi, turişti

Un alt raport al pretorului cezaro-crăiesc al plasei Buteni către împuternicitul cezaro-crăiesc al comitatului Arad, privind înaintarea listelor cu străinii care au vizitat staţiunea Moneasa, consemnează că evidenţe asemănătoare au fost trimise şi la Poliţia cezaro-crăiască din Viena şi la împuternicitul cezaro-crăiesc din Arad. În anul 1854, luna iunie, trei persoane au vizitat băile Moneasa. Ele erau venite din Batanya, Arad şi Lököshaza. Fiecare vizitator a fost însoţit de un servitor. În luna iulie, numărul vizitatorilor a crescut, atingând cifra de 28. Ei erau însoţiţi de 16 servitori. Aceştia au venit din Arad, Ghioroc, Batanya, Lökösháza, Seghedin, Zărand, Sebiş, Kikinda…

Citește mai mult

Aug

20

2016

By Actualități Arad

Monografii: Evoluţia transportului în Arad

Actualitatiarad, evoluţia, în, monografii, transportului

Începând cu 1 martie 1923, Uzinele Comunale din Arad au majorat preţul biletelor de transport pe traseul de la Gara CFR - Teatrul Municipal, respectiv - Cimitirul Eternitatea, la 200 lei, iar până la fabrica lui Neuman, la 250 lei. Motivul invocat a fost creşterea fondului de salarii cu 80% şi a preţului combustibilului cu 120%. Totodată, publicul a fost anunţat, că pentru îndeplinirea repede şi sigură a circulaţiei pe aceste trasee, au fost comandate două locomotive noi. În felul acesta, remarcă comunicatul Uzinelor Comunale din 25 februarie 1923, aceste locomotive noi vor înfrunta toate desele greutăţi, repetabile de azi,…

Citește mai mult

Apr

08

2015

By Actualități Arad

Primim spre publicare: In memoriam Maria Pavnotescu

Actualitatimaria, memoriam, pavnotescu, primim, publicare, spre

S-a născut în 7 iunie 1934 la Gura Ocniței, absolvind Liceul Comercial din Arad în 1952. A dorit să urmeze Literele, dar originea socială „nesănătoasă a împiedicat-o fiind admisă la Facultatea de istorie din București, și după un an în paralel, a urmat și secția de limba și literatura română a Facultății de Filologie, absolvită în 1957. N-a fost reținută la Facultate, cum se preconiza, fiind respinsă tot datorită dosarului (origine burgheză și căsătoria cu un fiu de preot). Și-a început lunga carieră în învățământ, repartizată întâi la Liceul din Găiești și după 2 ani transferată în București, la Liceul…

Citește mai mult

Jan

06

2015

By Actualități Arad

Obiceiuri: Boboteaza la Nadăş

Actualitatibobotează, la, nadăș, obiceiuri

În fiecare an, de Bobotează, localnicii din Nadăş (comuna Tauţ) respectă mai multe tradiţii printre care cea a sfinţirii apei pârâului Teşa şi cea a împărţirii de colaci. De Bobotează, după Sfânta Liturghie de la biserică, se pleacă în grup, preotul, câtăreţii bisericeşti (corul), bărbaţii care duc prapuri (steaguri bisericeşti), enoriaşii care au participat la Sfânta Liturghie. Aceştia se opresc la Ruga satului (troiţă), unde se oficiază o slujbă religioasă de sfinţire a apei. În urmă cu aproape un deceniu, apa era pusă în două ciubere de lemn, dar acum este pusă în vase special din plastic. Corul cântă Troparul…

Citește mai mult

Sep

20

2014

By Actualități Arad

Monografii: Castelul Salbek din Petriş

Actualitaticastelul, din, monografii, petriş, salbek

În documentele din anul 1778, se menţionează că localitatea Petriş împreună cu satele Corbeşti, Obârşia şi Roşia aparţin familiei Salbeck, iar satul Selişte este stăpânit de nobilul Sigismund Iosika. Contele Salbek provine dintr-o familie de germani cu înclinări de fanatici catolicizanţi derivaţi din Salbeck Matei, care, mai întâi fusese secretar al Principelui din Moldova şi apoi pe la 1733 fusese comisar salin în judeţul Hunedoara. Din familia aceasta au ieşit prelaţi romano-catolici iezuiţi, şi fanaticul slujbaş judeţean Jakab care a fost formidabil persecutor catolicizant al iobagilor săi ortodocşi. După înăbuşirea răscoalei din 1784,din ordinul contelui Salbeck vechea aşezare a localităţii…

Citește mai mult