Dacă stau puţin şi mă „uit în urmă”, constat că sunt două momente ale destinului meu pe care le urăsc.
Gheorghe Suciu
PRIMUL MOMENT este acela când DESTINUL mi-a luat-o pe MAMA, acea fiinţă care mi-a dat viaţi şi o boală necruţătoare a luat-o de lângă mine. Stau de multe ori şi privesc o fotografie a vremii unde văd un COPILAŞ de un an şi jumătate în braţele tatălui, într-o blăniţă albă, copilaş care privea la sicriul unde mama lui era culcată şi îşi „dormea somnul de veci”. Acel copilaş eram eu şi atunci nu înţelegeam de ca mama nu vine să mă ia în braţe şi să mă aline. De unde era eu să ştiu la un an şi jumătate că mama mea, după ce mi-a dat viaţă a plecat definitiv de lângă mine lăsându-mă în grijs tatălui şi a destinului? De unde era să ştiu eu atunci ce viaţă mă aştepta? Eu aşteptam să o văd pe mama cum îmi zâmbeşte şi îşi revarsă întreaga dragoste maternă spre mine. Dar, din păcate nu am mai revăzut-o pe mama niciodată, eu continuând să sper că va veni şi ziua aceea în care voi sta din nou în braţele ei şi am să o iubesc mult.
Dar nu a fost să fie aşa, acel DESTIN crud a răpit-o definitiv pe mama de lângă mine şi abia peste ani mi-am dat seama ce însemna acest lucru, să rămâi fără cineva drag tocmai când aveai nevoie cel mai mult!
AL DOILEA MOMENT este acela de acum 8 ani când mi-am dat votul actualilor guvernanţi cu speranţa că va fi mai bine în România pentru toţi. A fost iarăşi un moment al vieţii pe care îl regret enorm constatând că aceştia n-au făcut pentru popor ceea ce au promis, dimpotrivă, ne-au făcut mult rău. Am fost şi sunt foarte dezamăgit pentru faptul că pentru ei legislaţia nu are nici o valoare, şi pentru faptul că nu s-au ţinut de cuvânt niciodată iar acţiunile lor erau şi sunt „îmbrăcate” în laude fără acoperire, în minciuni de tot felul „aruncate” peste tot şi în scăderea drastică a nivelului de trai al pensionarilor şi al întregului popor. Pentru ei cel mai mult contează să se audă la radio şi să apară pe micile ecrane, în rest… Dumnezeu cu mila!
Am tot sperat că totul se va îndrepta însă nu a fost să fie aşa. Aşa că acest moment urât din destinul meu pe care îl voi putea şi chiar îl voi elimina sigur în toamna anului 2012, şi o voi face negreşit. Aşa este în viaţă, omul are momente frumoase dar şi mai puţin frumoase, principalul este ca să-şi de-a seama la timp astfel încât ele să nu se mai repete!
Să auzim numai de bine!
