Ziarul electronic al arădenilor

Bref. Altceva

Încerc o abordare diferită. În acord cu „vremile“. Nu avem timp să stăm aplecați prea mult asupra unui subiect. Tehnologia se prăvale peste noi. Uneori mătură totul în cale.

Nu apuci să citești nici măcar titlul și apare următorul „Bk. Nw.” (Breaking news). Sau următoarea reclamă. Sau, mai rău, următorul… cookie! (Asta, cică, în numele protecției superioare a intimității tale!…).

Așa că, m-am gândit să fac și eu o nouă încercare. O să-i spun Bref. Adică „pe scurt”. Ceva sub 500 de cuvinte. Un fel de drajeu. Uneori, poate o pilulă. Amară.

Nu e cazul să ne îngrijorăm. Chiar că nu ni le dăm, unii-altora, ni le vâră pe gât alții. Cu aceea că ne vor binele. Că le suntem importanți și că vor să ne conducă, în triumf, spre noi tărâmuri de bunăstare și civilizație (vă sună cunoscut!?).

Bref să fie, deci, și vom mai vedea.

Aș începe cu președintele Johannis. Ar trebui să spun „al românilor”, dar, nu știu de ce, am o rezervă; poate cu altă ocazie explic, dar tot Bref. Dumnealui iese, din nou, în spațiul public și ne zice, a câta oară, că alegerile (din decembrie) „sunt esențiale”. A mai spus-o și cu alte ocazii. Ce-i drept, cu alte cuvinte. Groaznice: „Chiar de ar fi să avem 7.000 de infectați într-o zi și tot vom ține alegerile!”.

Am ajuns să „avem” și 10.000. De infectați. Iar viitorul nu sună bine. De loc.

Ăst timp, președintele – tot mai aprig, tot mai încruntat, pare să aibă o singură preocupare: să-și „câștige” un guvern. Cum spunea cu ceva vreme în urmă: un guvern „al meu”. Să-l ia cu el acasă. La Cotroceni. Și să se apuce să joace șotron. Cum ar veni, să poate spune și el că e un „președinte jucător”.

Numai că, spre deosebire de „celălalt”, dumnealui nu (prea) mai e nici președinte și nici de jucat nu se prea știe juca. E un biet agent electoral al unui partid cu identitate aproximativă și cu o prestație ce nu miroase deloc bine.

Chiar așa, după cum arată lucrurile de când PNL e la guvernare, altceva nu (prea) știu să facă decât să se răstească la popor, să-l înghesuie în tot felul de izolări neproductive, să se bată în vorbe de dimineața până seara și, mai ales, să ne fure și ultima brumă de speranță că vom scăpa vreodată de pandemie.

Cât despre ce și cum ar ști președintele să facă, am văzut. Destul De am ajuns să mă mir că a fost reales. Chiar așa. Pare că Duminica orbului are un caracter repetitiv. Deși, dacă e să ne gândim serios, ce alternativă am avut? Ce de ghinioane mai putem avea în ultima vreme?! Iliescu – Ion Rațiu, mult prea devreme pentru ca românul să-și fi deschis ochii cu adevărat. Iliescu – Constantinescu și visele unui „lider regional. Ratat. Iliescu – Vadim Tudor – sau o alternativă imposibilă. Iar recent, ce să mai zicem? Johannis – Veorica.

Am face bine să luăm, fiecare, câte un „abecedar electoral”, poate, mai avem un pic de timp, dacă ne lasă COVID-ul, să apucăm să înțelegem cum stau lucrurile cu voturile, cu alegerile. Și să punem ștampila unde trebuie.

Că doar, nu-i așa, alegerile sunt „esențiale”!

Oare pentru cine?!

Silviu Rațiu

Noiembrie, 2020

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.