Ziarul electronic al arădenilor

Tag: reţeta

Reţeta perfectă pentru floricele de porumb a fost descoperită de cercetătorii francezi.

Stiati ca
O echipă de cercetători din Franţa a descoperit că temperatura optimă la care boabele de porumb explodează şi se transformă în floricele este de 180 de grade Celsius, indiferent de mărimea şi forma lor. Cercetătorii au folosit camere video de mare viteză, care înregistrează 2.900 de cadre pe secundă, cu care au filmat boabele de porumb care erau încălzite într-un cuptor. Umezeala din interiorul boabelor de porumb a început să se transforme în aburi în momentul în care temperatura a trecut de 100 de grade Celsius, dar, când a ajuns la 180 de grade Celsius, presiunea din interiorul boabelor de porumb a crescut foarte mult, depăşind de zece ori valoarea presiunii atmosferice înregistrate la nivelul mării. Din cauza presiunii exercitate, coaja exterioară a boabelor crapă, iar interiorul bog

Rețeta fericirii…

RO - vigneta
Niște români – ca mine și ca tine – au decis că n-ar strica să mai și muncească pentru a câștiga niște bani. Mulți, puțini, se va vedea la urmă, dar să-i obțină prin muncă. Au riscat niște bani și s-au apucat să producă dulceață de trandafiri. Au ajuns să scoată pe piață 30.000 de borcane pe an, primind, deja, comenzi atât din țară, cât și din străinătate. Știrea a apărut într-o publicație on-line și ai fi zis că e de bine, că se poate și așa! Îndrăznești, riști, mai și ostenești dacă e cazul, dar rezultatele nu întârzie. Și nici nu-s de neglijat: investiția inițială se amortizează rapid, iar de acolo, începe profitul curat. Bravo lor! – vor fi zis destui din cei care au citit știrea, bravo ar trebui să le spună toți cei aflați în căutare de soluții pentru o situație materială sol

A fost descoperită reţeta secretă a betonului roman, materialul care va revoluţiona industria de construcţii.

Stiati ca
Secretul betonului roman stă în amestecul unic de minerale şi în tehnica de producere. „Romanii produceau beton prin amestecarea varului şi a rocii vulcanice. Pentru structurile subacvatice se amesteca var cu cenuşa vulcanică pentru a forma mortar. Apoi, acest mortar se amesteca cu tuf vulcanic şi se punea în forme de lemn. Instantaneu, apa de mare activa o reacţie chimică fierbinte. Când moleculele de apă intrau în structura varului, acesta reacţiona cu cenuşa în aşa fel încă întreg materialul se cimenta”, au explicat oamenii de ştiinţă. Tocmai această reacţie chimică ce reuşeşte să unească atât de vine varul de cenuşa vulcanică îi dă betonului roman duritatea pentru care a devenit renumit. citiţi mai multe pe descopera.ro