Oriunde în lume, liberalii se revendică dintr-o stirpe aleasă, ce ține de elita societății. Ei și, să zicem, conservatorii, partide ale „gulerelor albe”. Și ale bunelor maniere. În perspectivă istorică, și liberalii români par să fi făcut o figură frumoasă, decenii la rând, în țară dar și în elita europeană. Chiar și cei care s-au înscris în PNL-ul reînființat după Decembrie 1989 - cât la conducere a fost un Radu Cîmpeanu sau un Mircea-Ionescu Quintus - au reușit să mențină un standard satisfăcător deși, pe la manșete, cămășile lor (încă) albe, începuseră s-o dea pe nunațe de gri, iar vorba…