Ziarul electronic al arădenilor

Studiu DNA despre corupţia din sistemul medical de stat

Infracţionalitatea se manifestă în majoritatea aspectelor structurale şi funcţionale ale sistemului de sănătate, cu implicaţii asupra calităţii actului medical oferit populaţiei, arată un studiu realizat de DNA pe tema corupţiei în sistemul public de sănătate.

Un alt aspect important se referă la existenţa unor cutume în oferirea şi primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal şi moral – dreptul la sănătate, iar darea de mită devine, astfel, o condiţie asumată de pacient/firmă beneficiară/manager de spital, în lipsa alternativelor reale.

Ritmicitatea şi continuitatea temporală a actelor de corupţie practicate de medici, formele de fraudare a bugetului spitalului, precum şi existenţa cutumelor privind plăţi informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficienţa mecanismelor de verificare şi control, mai arată studiul DNA.

Procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a prezentat un studiu privind crupţia în sistemul public de sănătate, realizat în baza dosarelor DNA soluţionate de instanţă prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 – 2017, care relevă cinci domenii de manifestare a corupţiei în sistemul public de sănătate din România: achiziţii publice, servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

În domeniul achiziţiilor publice au fost identificate două tipare principale de acţiune: condiţionarea atribuirii şi bunei derulări a contractelor de plata unui „comision” (mită) către managerul unităţii, mita reprezentând 5-20% din valoarea contractului şi fiind acoperită tot din bugetul spitalului, şi fraudarea procedurilor de achiziţie publică derulate de unităţile medicale, mecanismele de fraudare fiind identificate în toate etapele procesului de achiziţie publică (planificarea achiziţiei, atribuirea şi execuţia contractului).

Fraudele sunt posibile părin planificarea unor achiziţii inutile, supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piaţă, evitarea procedurii de licitaţie publică, fragmentarea scriptică a achiziţiilor prin acte adiţionale, întocmirea caietului de sarcini astfel încât să favorizeze anumite firme sau plata unor contracte neexecutate sau prost executate.

În domeniul serviciilor medicale, corupţia s-a manifestat în ceea ce priveşte expertizarea medicală a capacităţii de muncă şi realizarea consultaţiilor şi actelor medicale, iar în domeniul bugetării unităţilor medicale au fost identificate următoarele caracteristici ale corupţiei:  bugetarea este condiţionată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituţii medicale, preşedintelui Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanţare şi urmărirea plăţilor este dublat de un demers nelegal de negociere şi primire a mitei, existau suspiciuni că banii folosiţi pentru mită erau proveniţi tot din mită. În domeniul bugetării unităţilor medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supravieţuire instituţională, arată studiul DNA.

Potrivit DNA, în domeniul accesului personalului în sistemul medical, corupţia s-a manifestat la finalizarea studiilor de profil şi la angajarea în spital. În ambele situaţii este vorba despre „normare” instituţională a mitei (suma solicitată ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajări la spital, în majoritatea cazurilor existau tarife standard).

În domeniul autorizării farmaciilor, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupţiei:  plăţi nelegale pentru facilitarea emiterii autorizaţiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual şi darea de mită reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, în condiţiile în care solicitanţii au depus dosare corecte şi complete.

Studiul constată că manifestarea infracţionalităţii are loc în majoritatea aspectelor structurale şi funcţionale ale sistemului de sănătate, cu implicaţii asupra calităţii actului medical oferit populaţiei.

Un alt aspect important se referă la existenţa unor cutume în oferirea şi primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal şi moral – dreptul la sănătate.

„Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicaţi (medici, pacienţi, firme etc.) sunt cunoscute de aceştia de dinainte de a interacţiona cu sistemul, fiind acceptate, dar şi transmise mai departe, informal, din dorinţa de a-i ajuta pe cei aflaţi în situaţii asemănătoare.

Acceptarea şi aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiţionare ce se manifestă în: servicii medicale, relaţii comerciale, bugetarea corespunzătoare a unităţilor spitaliceşti ori autorizarea pe piaţa farmaciilor. Darea de mită devine, astfel, o condiţie asumată de pacient/firmă beneficiară/manager de spital, în lipsa alternativelor reale.

Ritmicitatea şi continuitatea temporală a actelor de corupţie practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unităţii spitaliceşti, precum şi existenţa cutumelor privind plăţi informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficienţa mecanismelor de verificare şi control. Această vulnerabilitate internă este susţinută şi de beneficiarii serviciilor medicale care, condiţionat sau din proprie iniţiativă, oferă mită medicilor, pentru a avea siguranţa prestării serviciului public de sănătate”, se mai arată în studiul DNA.

Procurorul şef al DNA a afirmat, la prezentarea acestui studiu, că s-a constatat că infracţiunile au caracter repetitiv, dând exemplul unui manager de spital care a fost cercetat în mai multe dosare, fiind condamnat definitiv la închisoare în două dintre acestea şi care în trei – patru ani, deşi era trimis în judecată, a reuşit să realizeze profituri de milioane folosindu-se de funcţia pe care o deţinea.

„Corpuţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, în mod direct pentru că suportă din buzunaru lor, sau în mod indirect pentru că este afectat sistemul asigurărilor sociale”, a spus Kovesi.

Share Button

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *