Asemeni celor care au format majoritatea guvernelor postdecembriste, nici cei care ocupă fotoliile ministeriale la ora actuală nu fac dovada că ar avea ceea ce se numeşte viziune asupra actului de guvernare.
Cu alte cuvinte, nici Guvernul Ponta nu pare să aibă o proiecţie cuprinzătoare a direcţiei principale si a coordonatelor pe baza cărora ar urma să conducă ţara. Mai întâi, până la alegerile din Decembrie, iar mai apoi, funcţie de circumstanţe, pentru următorii patru ani. Nu mă gândesc aici la temele fierbinţi cu privire la care ar fi fost nevoie de răspunsuri punctuale, prompte şi eficiente, sub presiunea dictonului „şi ieri ar fi fost târziu”. Câte au fost şi câte mai sunt, în continuare?! Asta pe motiv că, vezi bine, guvernele PDL şi-au făcut bine treaba! Numai dacă privim la ce se-ntâmplă cu OLTCHIM-ul, zilele acestea, şi ne dăm seama în câte locuri din economia românească este actual un alt dicton: „Arde casa!”
Cu toate acestea – sau mai exact, tocmai din acest motiv -, ne-am fi aşteptat ca guvernul Ponta să ne lase să înţelegem că lucrează pe baza unei viziuni clare şi puternice. Să ne convingă de faptul că, într-adevăr, ei sunt „altfel”! Să putem descifra nişte elemente pe baza cărora să ne dăm seama că au adoptat o direcţie în mod conştient şi că ea este cea bună. Un sistem clar şi predictibil. Mai simplu şi mai… româneşte: o planificare. Cu un creion şi o bucată de hârtie în faţă şi cu o viziune, cât o fi ea, în minte.
Dar nu, nici ei nu ne lasă să sperăm că vor face gestul atât de simplu şi natural de a lua o coală de hârtie, un creion şi de a începe să socotească.
Un măr şi cu încă un măr, chivernisite bine, pot face, mîine, un coş. De mere, fireşte! Iar dacă mă gândesc bine, poimâine, coşul îmi poate aduce ditamai livada. Din care, săptămâna viitoare să pot face nişte suc dulce şi să-mi rămână şi pentru nişte compot. Să le vând cu folos, iar luna viitoare… şi anul viitor.
Ce frumos?!
Doar să gândesc. Iar dacă m-aş apuca să şi fac…?
Silviu Raţiu
