Ziarul electronic al arădenilor

Tag: ritualuri

Tradiţii și obiceiuri de Sfântul Andrei. Zi potrivită pentru ritualuri de vindecare

Religie
Sfântul Andrei este prăznuit, conform calendarului ortodox, pe 30 noiembrie, iar în 1997 a fost proclamat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept ocrotitorul României. Numele "Andrei" derivă din grecescul "Andreas", care înseamnă "viteaz", "bărbătesc". Conform Bibliei, Andrei este fratele apostolului Petru. Originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, ei aveau o casă în Capernaum şi erau pescari. Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Când a văzut, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul său Ioan arătând către Iisus şi zicând: "Iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumii", Andrei l-a urmat pe Hristos, spunându-i fratelui său Petru: "Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşt

Cioloş: „Sper să-mi duc mandatul la capăt. Nu intenţionez să intru în politică“

Politica
Premierul Dacian Cioloş a spus, marţi, că speră că îşi va putea duce mandatul până la capăt, dacă Parlamentul îl va susţine în continuare, şi că, "aşa cum arată lucrurile acum", nu vrea să intre într-un partid în 2016 pentru a-şi continua mandatul de prim-ministru. Întrebat, la Europa FM, cât timp crede că va rămâne prim-ministru, Cioloş a spus că este vorba despre un an. "Până la sfârşitul lui 2016. Eu sper să pot să-mi duc mandatul până la capăt, dar voi fi prim-ministru atât timp cât Parlamentul, care a investit acest Guvern, va considera că Guvernul poate să rămână", a spus prim-ministrul. Dacian Cioloş a fost întrebat şi dacă va accepta să facă pasul în politică dacă, după alegerile din 2016, va fi nevoie de acest lucru pentru a rămâne în continuare prim-ministru, el răspunzând că î

Paşte – vechi ritualuri de primenire şi înnoire, bucate alese şi cadouri

Social - Economic
Sărbătorile de Paşti sunt marcate de obiceiuri străvechi, care implică curăţenia, atât cea interioară, cât şi cea a casei, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor specifice, ciocnitul ouălor roşii, alături de tradiţii mai noi, precum oferirea de cadouri pe care le aduce Iepuraşul. Pentru români, pregătirea Paştelui înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în casă. De "curăţenia de Paşti" orice gospodină trebuie să se achite în timp util şi să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare. Preparatele de Paşti care, în general, nu lipsesc de pe masă sunt ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul. Ouăle se vopsesc în Joia Mare, considerându-se un păcat mare orice lucru făcut în casă vineri, când la Biserică are loc Prohodul. La ţară,