Bucuria – ca trăire a inimii – este unică și indivizibilă. Formele în care se manifestă, în care iese ea la lumină, sunt diferite. Infinite, aș zice. Un lucru este cert: oricare ar fi ele, trebuie să fie vizibile și descifrabile. Bucuria ținută sub obroc, nu e bucurie cu adevărat. Bucuria adevărată este o poruncă Dumnezeiască. „Bucurați-vă! Bucurați-vă întodeauna!” – zice Domnul prin vocea apostolului. Și încă de foarte multe ori, în Evanghelie. Iar dacă bucuria este o parte a Cuvântului lui Dumnezeu, care, o știm, este Vestea cea Bună, se cheamă că noi, copiii Lui – dacă suntem așa…