Printr-un mecanism perfid și manipulator, astăzi, când în Ucraina se petrec grozăvii incompatibile cu secolul XXI, unii își aduc brusc aminte de cam tot ce au făcut rău americanii în decursul istoriei.
Pe rețelele de socializare apar numeroase postări denigratoare la adresa „yankeilor”, texte care se duc hăt departe în istorie, până la masacrarea indienilor, la sclavie, la războiul civil, la bombardamentele nejustificate din cel de Al Doilea Război Mondial, la intervențiile militare în diferite zone ale globului, etc etc.
Desigur că, în condiții normale, toate aceste postări ne-ar putea sublinia faptul că națiunile, în general, nu sunt perfecte, că anumiți conducători au fost mai belicoși sau cruzi și incompetenți, dar întrebarea mea este una extrem de simplă: de ce ACUM? Să fie chiar o întâmplare?
Unul dintre evenimentele cel mai des invocate se referă la bombardarea Bucureștiului de către americani în data de 4 aprilie 1944, evitându-se cu orice chip menționarea contextului istoric în care cinicul și inutilul bombardament a avut loc.
Se uită de ce parte a baricadei eram atunci, se uită că americanii au vizat exact infrastructura feroviară care servea alimentării cu țiței a mașinii de război naziste, se uită că sinistra și cruda tactică adoptată de ambele tabere a fost aceea de descurajare prin bombardarea inclusiv a zonelor rezidențiale, se uită extrem de multe aspecte, dintre care unele, evident, nu fac cinste americanilor sub nicio formă, cum nu fac cinste nici unei națiuni beligerante.
Revin însă cu întrebarea: De ce acum? Și de ce vor unii să îi arate pe americani ca nefiind mai presus cu nimic decât rușii? De ce nu postează acești oameni cu un simț al memoriei atât de selectiv și de ciudat ce ne-au făcut nouă rușii în decursul istoriei, sau despre ce a făcut Stalin inclusiv cu propriul său popor? De ce ni se aduce aminte mereu, acum, de cât de ingrat s-a purtat Ucraina cu noi, în perioada post-decembristă? Ce vor, de fapt, acești oameni care, dacă sunt admonestați, ripostează vehement, invocând democrația, libertatea cuvântului și altele?
Dacă îi iei la întrebări, la modul cel mai direct, vei afla că, de fapt, rușii nu fac acum decât să se apere de NATO, că acțiunea lor este aproape umanitară, nefiind decât o încercare de salvare a conaționalilor ruși din Donbas de sub asuprirea naziștilor ucrainieni.
Și uite așa, dintr-o dată, martori fiind la cele mai neverosimile evenimente istorice pe care le credeam imposibile astăzi, aflăm foarte multe nu numai despre ruși sau despre americani, despre alții, mereu despre alții! Aflăm, din păcate, multe lucruri nu tocmai onorabile despre noi înșine! Atât ca națiune, în frunte cu conducătorii aleși, cât și ca indivizi!
Eugen BLAJ
