Argument.
Am decis să scriu acest articol determinat de faptul că spațiul public al Aradului, oricum nu cine știe ce liniștit și pașnic, este zguduit de mai multe zile de o știre pe care mulți se chinuie s-o transforme în scandal.
Apoi, mi s-a părut că aceste manevre prea sunt dirijate în direcția demolării unui personaj care, și așa, are problemele lui: primarul Călin Bibarț. O spun foarte clar: nu-mi este simpatic Călin Bibarț. Face prea puțin, iar procentul de eroare în ceea ce face este, uneori, supărător.
Aradul ar merita un primar cu viziune, cu știința lucrului în echipă, cu mai multă disponibilitate pentru lucrul bine făcut. Dar de aici și până la a-l scoate singur țap ispășitor, e cale lungă. Ca să nu vorbim că e și nedrept.
Ca să fiu lămurit, precizez că doresc să încredințez publicului o opinie legată de recent încheiatul proces care a avut ca obiect situația podului hobanat.
Pe scurt despre proces și ce ar fi de înțeles despre el
Procesul dintre Primăria Arad și PAB România a avut ca obiect obținerea documentelor tehnice ale podului hobanat – Cartea Construcției și alte acte – pe care administratorii judiciari ai PAB refuzau să le predea. Fără aceste documente, recepția lucrărilor nu putea fi făcută, iar orașul risca să piardă fonduri europene.
Primăria Arad a susținut că administratorii judiciari condiționau predarea documentelor de semnarea rezilierii contractului, situație pe care primarul Călin Bibarț a numit‑o „șantaj”.
În lipsa acestor acte, recepția era imposibilă, iar Aradul risca să fie obligat să returneze aproximativ 13,5 milioane de euro – bani deja încasați de PAB pentru lucrările executate.
Un aspect esențial trebuie subliniat: procesul nu a vizat calitatea podului și nici eventuale datorii între Primărie și PAB, ci strict accesul la documentația tehnică necesară recepției. Pe scurt, Primăria a dat în judecată administratorii judiciari pentru a obține, pe cale legală, actele fără de care podul nu poate fi recepționat conform legii.
De ce nu au predat administratorii PAB documentele?
Argumentul lor a fost unul juridic: protejarea patrimoniului firmei aflate în insolvență. Administratorii judiciari sunt obligați să apere interesele creditorilor, iar în viziunea lor predarea documentelor ar fi echivalat cu acceptarea implicită a rezilierii contractului, ceea ce ar fi putut afecta drepturile PAB în procedura de insolvență (inclusiv eventuale pretenții financiare).
Primăria a acuzat însă că această condiționare ar fi fost menită să forțeze o reziliere avantajoasă doar pentru PAB – aspect care rămâne încă neclarificat definitiv.
A fost refuzul legal?
Tribunalul Arad a decis că NU. Hotărârea a fost atacată de PAB la Curtea de Apel Timișoara.
Înainte de a merge mai departe, trebuie amintit un principiu fundamental: în dreptul construcțiilor, Cartea Construcției și documentația tehnică nu sunt bunuri negociabile. Ele trebuie predate beneficiarului, indiferent de litigiile comerciale existente. Prin urmare, PAB avea obligația legală de a preda actele Primăriei Arad.
Refuzul administratorilor judiciari este, astfel, nejustificat și produce consecințe grave: fără documente, recepția nu poate fi făcută, iar Aradul riscă să piardă finanțarea europeană.
Greșeala Primăriei
Deși Primăria era îndreptățită să acționeze în instanță, alegerea procedurii a fost problematică. Presată de timp, instituția a apelat la ordonanța președințială – o procedură rapidă, dar cu condiții stricte: urgență, neprejudecarea fondului și caracter vremelnic al măsurii.
Curtea de Apel Timișoara a respins cererea tocmai pe acest motiv: predarea documentelor nu poate fi considerată o măsură vremelnică. Odată predate, ele rămân definitiv la beneficiar. Prin urmare, procedura aleasă nu era compatibilă cu natura solicitării.
Important de subliniat: Curtea de Apel nu a decis că PAB are dreptul să rețină documentele, ci doar că Primăria a folosit procedura greșită.
Ce urmează?
Primăria trebuie acum să inițieze o acțiune de drept comun – o acțiune civilă în obligația de a face – sau să identifice alte mijloace legale pentru a obține documentele. Problema este că timpul presează, iar unele decizii controversate ale administrației locale au complicat suplimentar situația.
În loc de concluzie
Este limpede că discuțiile publice din jurul podului au fost dominate de (prea multe) presupuneri, simpatii și atacuri politice, nu de înțelegerea corectă a situației juridice. Da, s-au făcut greșeli. Dar a arunca întreaga vină exclusiv asupra actualului primar este nedrept și nu face cinste unui oraș cu tradiție de decență și civilitate. Mai mult, mi se pare jenant că unii ar dori să-și spele rufele murdare în văzul obștii, iar asta chiar că nu se face. Locuitorii Aradul au – sau ar trebui să aibe – alte așteptări de la cei ce se așează, cu voie sau fără, „la butoane”.
Important este că nimic nu este pierdut. Primăria are în continuare mijloace legale pentru a finaliza recepția, cu condiția să urmeze procedurile corecte.
Cât despre pod, rămâne speranța că nu va deveni, în memoria orașului, un pod… prea îndepărtat.
Silviu RAȚIU
