Ziarul electronic al arădenilor

Târguri de Advent şi Crăciun, la Viena

The Christmas city of ViennaAdventul înseamnă perioada anului în care se fac pregătirile pentru Crăciun. Pentru mulţi oameni, aceasta este cea mai frumoasă și mai liniștită perioadă din an.

Numele de „Advent” vine din limba latină (adventus) și înseamnă „sosire”, de fapt Adventus Domini (sosirea Domnului).

Pentru prima oară în istorie, Adventul a fost sărbătorit în secolul al V-lea în regiunea Ravena din Italia.

În Viena, târgurile de Advent şi Crăciun își vor deschide porțile după cum urmează:

– Wiener Christkindlmarkt, Rathausplatz, în perioada 16 noiembrie – 23 decembrie, este deschis de luni până joi, între orele 10.00 – 21.30, iar de vineri până duminică, până la ora 22.00, și în 24 decembrie, până la ora 17.00

– Târgul de iarnă de la Riesenradplatz din Prater, în perioada 16 noiembrie – 6 ianuarie, este deschis de luni până vinery, între orele 12.00 – 22.00, sâmbăta, duminica și de sărbători, între orele 11.00 – 22.00, în 24 decembrie, între orele 12.00 – 16.00, şi în 31 decembrie între orele 12.00 – 02.00.

– Adventmarkt în faţa Karlskirche, în perioada  22 noiembrie – 23 decembrie, deschis zilnic, între orele 12.00 – 20.00.

– Altwiener Christkindlmarkt la Freyung, în perioada 22 noiembrie – 23 decembrie, deschis zilnic, între orele 10.00 – 21.00.

– Mariahilf, pe Mariahilferstrasse în faţa bisericii Mariahilf, în perioada 16 noiembrie – 24 decembrie, deschis zilnic, între orele 9.00 – 20.00.

– Iarna în MQ, MuseumsQuartier Viena, în perioada 7 noiembrie – 23 decembrie, deschis de luni până vinery, între orele 16.00 – 23.00, sâmbăta, duminica și de sărbători, între orele 14.00 – 23.00.

– Adventmarkt la Naschmarkt, Naschmarkt/Schleifmühlbrücke, în perioada 29 noiembrie – 24 decembrie, deschis între orele 10.00 – 22.00.

– Satul de Crăciun,  Maria Theresien – Platz, Burgring, în perioada 25 noiembrie – 6 ianuarie, zilnic, între orele 11.00 – 20.00, în 24 decembrie, între orele 11.00 – 15.00, iar în 25 decembrie este închis.

– Adventmarkt ca în Evul Mediu în faţa Muzeului Militar (Heeresgeschichtlichen Museum) Arsenal, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie, între orele 11.00 – 19.00.

– Târg de Crăciun în faţa castelului Belvedere, Prinz Eugen-Strasse 27, în perioada 22 noiembrie – 23decembrie, deschis de luni până duminică, între orele 11.00 – 21.00, sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare, între orele 10.00 – 21.00.

– Târgul cultural de Crăciun și Anul Nou de la Castelul Schönbrunn, în perioada  23 noiembrie – 1 ianuarie, deschis zilnic, între orele 10.00 – 21.00, în 24 decembrie, între orele 10.00 – 12.00, din 25 decembrie, între orele 10.00 – 19.00.

Obiceiuri  şi tradiţii de Crăciun

Pomul de Crăciun este una dintre cele mai vechi tradiții din timpul Adventului.

În anul 1816 a fost adus la Viena primul brad de Crăciun. Henriette von Nassau-Weilburg, soția prinţului Karl, a adus acest obicei din Germania și l-a prezentat în Austria.

Pe vremea aceea însă puteau să își permită un brad de Crăciun doar persoanele din înalta societate.

Oamenii au sperat ca împodobindu-și căminul cu bradul verde să aducă sănătate în casă.

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea au început să se configureze din ce în ce mai multe păduri cu brazi, care să acopere necesarul de pomi de Crăciun. S-a pus accentul pe brazii care țineau mai mult și cărora nu le cădeau acele.

Inițial, bradul a fost folosit natural, pentru ca de-a lungul timpului să fie împodobit.

La evanghelici, bradul împodobit este ținut până în 6 ianuarie, dar în familiile catolice rămâne împodobit până în 2 februarie.

Podoabele de brad au apărut în Evul Mediu, când pomii erau împodobiți mai ales cu mere și biscuiți.

Cu timpul, au apărut și nuci și bețișoare din zahăr pe crengile bradului de Crăciun și pe lângă dulciuri mai apoi obiecte care atârnau din argint sau aur.

Se  mai făceau lanțuri din hârtie colorată care înfăşurau crengile și din carton colorat erau decupate figurine care erau atârnate pe brad.

Pe vremea aceea, podoabele de brad erau înnoite în fiecare an și fiecare familie își concepea și confecționa singură modelele acasă.

Încet-încet, podoabele au început să fie înlocuite cu globuri de sticlă, care au apărut inițial tot în Germania, unde conform legendei, un meșter care făcea sticlă a fost atât de sărac că nu a putut să își permită mere sau turtă duce pentru pomul de Crăciun din cauză că erau prea scumpe și a suflat primele globuri din sticlă.

Lumânările de pe brad au avut și ele un rol important și chiar dacă primii brazi nu au fost luminați, aristocrații au început să își împodobească pomul cu lumânări și pentru că ceara de albine a fost destul de scumpă primele lumânări au fost confecționate din seu. Până în ziua de astăzi în Austria s-au păstrat tradiții regionale de împodobit bradul de Crăciun.

Masa de Crăciun

Din punct de vedere culinar, masa de Ajun este în Austria o sărbătoare tradițională în fiecare familie în parte. Diferențele sunt doar de la regiune la regiune.

În general, în Austria, de Crăciun, se mănâncă crap, gâscă sau cârnați. În Viena, cel mai ades se pune pe masă peşte sau pasăre.

Regional, în Steiermark, Oberösterreich sau Niederösterreich, pe masa de Crăciun se găsește tradițional crap sau gâscă, iar în Salzburg supă cu cârnați (“Würstlsuppe”) care însă este tot mai des înlocuită cu bufet rece.

În Kärnten sunt serviţi la masa de Ajun cârnați afumați cu varză murată și pâine neagră și se bea  cel mai ades must și mai rar vin.

În Voralberg în Ajun sunt tradiționali cârnații de vițel prăjiți serviţi cu garnitură de varză murată iar de Crăciun, brânza topită fierbinte (Käsefoundue).

În Tirol, în comparație cu anii trecuți se gătește foarte individual și obiceiurile tradiționale s-au păstrat numai familiar.

Rețetă: Gâscă la cuptor

O gâscă de 4-5 kg, două mere, o ceapă, un pumn de usturoi, o portocală, o lingură de supă de piper negru, crenguțe de rozmarin

Merele și ceapa se taie în sferturi, se amestecă cu restul condimentelor, se umple gâsca și se închide cu un șnur.

Se sărează și piperează din belșug. Se așeză într-o tavă adâncă în care punem apă de un deget, cu pieptul în jos. Se dă la cuptor la 160°C, timp de 45 de minute după care se întoarce și se lasă mai departe la fript, cca. o ora pentru fiecare kg de carne.

Din când în când, se stropește cu lichidul format în tavă. Când gâsca este moale se scoate carnea de pe oase și se ţine la căldură. Carcasa și zeama din tavă se fierb împreună se strecoară și se pun la fiert până scade la consistenţa dorită a sosului.

Eventual, se poate îngroșa cu un pic de amidon sau cu ficat de gâscă și se poate adăuga un strop de coniac.

Rodica Roșca

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.