Gonit din urmă de visele și dorințele noastre, timpul a trecut și-n anul acesta ca un fulger. E sâmbăta de dinainte Nopții dintre ani și, în așteptarea zăpezii, răsfoiesc un album imaginar de amintiri. Imagini cu oameni a căror prezență în viața mea a însemnat cel puțin un licăr de lumină caldă, acolo unde nimeni nu s-ar fi așteptat să găsească decât tăcere și așteptare grea. Mi-e dor de mulți dintre ei pentru simplul motiv că, cei mai mulți, au plecat. Prea grăbiți. Lăsând un gol pe care nimeni nu l-a mai putut umple. Pentru că locul acela a fost…