Fenomenul corupţiei din sistemul de sănătate vizează mai multe categorii de factori implicaţi – cadre medico-sanitare, personal de conducere şi administrativ, dar şi pacienţi ce întreţin situaţia prin oferirea de atenţii sau bani, relevă un studiu coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) ce a fost aplicat la nivel naţional de institutul CSOP.
Conform analizei, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical.
În ceea ce priveşte pacienţii spitalizaţi, pe durata ultimei spitalizări 37% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor, în timp ce 14% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii şi cadrelor auxiliare (brancardieri, agenţi de pază, laboranţi ş.a.).
Rezultatele cercetării mai evidenţiază faptul că mai mult de 50% dintre respondenţi au oferit în mod voluntar astfel de ‘stimulente’ tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, şi inclusiv personalului auxiliar, ceea ce denotă faptul că obiceiul acordării de bani sau atenţii este unul încetăţenit la români, acesta fiind practic o cutumă general acceptată.
În acelaşi timp, conform studiului, astfel de ‘stimulente’ au fost solicitate şi pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiţionare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic.
În aproximativ 10% dintre cazuri în care pacienţii internaţi au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului. Un procent similar dintre asistente şi dintre infirmierele (între 8% şi 10%), care au primit bani sau atenţii, au solicitat acest lucru.
Condiţionarea acordării asistenţei medicale reprezintă un demers îngrijorător, afectând în mod direct sănătatea pacienţilor, cu atât mai mult a celor ce nu deţin resurse financiare pentru astfel de plăţi. Acest tip de comportament afectează atât pacienţii, cât şi imaginea cadrelor medico-sanitare în general, aducând în acelaşi timp grave deservicii întregului sistem public de sănătate, constată studiul citat.
Principalele motive pentru care respondenţii au oferit bani sau atenţii sunt legate în primul rând de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale mai amănunţite (mai mult de 50% dintre respondenţi), de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile medico-sanitare de care a beneficiat, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor/ investigaţiilor sau pentru a beneficia de internare.
Studiul mai arată că respondenţii conferă motivaţii variate gestului de a oferi bani personalului medical. Deşi consideră, pe de o parte, că această practică nu ar trebui să existe şi că nu este un gest normal, pe de altă parte pacienţii afirmă că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenţii care au oferit atenţii sau bani nu văd nimic greşit în aceste practici.
În ceea ce priveşte percepţiile referitoare la cauzele fenomenului de corupţie în sistemul public de sănătate, cu referire la personalul medical, mai mult de jumătate dintre respondenţi au apreciat că medicii români nu sunt motivaţi să rămână să profeseze în ţară fără a fi corupţi (neînregistrându-se diferenţe comparativ cu studiul derulat în 2013).
Referitor la cauzele identificate de respondenţi pentru nivelul sporit de corupţie percepută în cadrul sistemului public de sănătate, au fost identificaţi o serie de factori: legislativi, administrativi, de control şi de natură personală.
Pentru a nu deveni corupţi, respondenţii au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiţi medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenţi şi 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion tristadial, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României.
Volumul acestuia a fost de 1.076 persoane, cu o eroare maximă de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%. Persoanele de peste 30 de ani, cu studii medii şi superioare, provenind cu preponderenţă din medii urbane, sunt cele care au apreciat un nivel înalt de corupţie la nivelul sistemului sanitar.
