Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii: Personalităţi din Şepreuş – preoteasa Ersilia Sturza

De numele Ersiliei Sturza, soţia preotului Mihai Sturza din Şepreuş, se leagă începuturile activismului feminin românesc în judeţul Arad. Ersiliei Sturza i se datorează colecta făcută pentru ostaşii de la Plevna din timpul Războiului de Independenţă din anul 1877, în care intrase România. După modelul apelului lansat de femeile din Sibiu, această preoteasă de ţară din Şepreuş a publicat în presa arădeană un apel intitulat „Adresă filantropică către femeile române”, în care arată că „lupta o ţin românii şi noi suntem române”, îndeamnând aşadar „pe fiecare română adevărată să facă sacrificii şi să ofere după putinţă pentru ajutorarea bravilor ostaşi…
Citește mai mult

Monografii: Prof. dr. Stefan W. Hell, un sântănean pentru Nobel

Născut la Sântana, în anul 1962, Stefan W. Hell reprezintă o autoritate în lumea ştiinţei. Fizicianul de talie mondială, ale cărui realizări sunt pe cale de a revoluţiona cercetarea biologică, a urmat clasele I – VIII la Şcoala germană din localitatea natală, Sântana. Strămoşii lui au fost colonizaţi pe aceste meleaguri din regiunea Kraichgau, situată în apropiere de Heidelberg. Acesta este oraşul în care, reîntorcându-se la rădăcini, s-a stabilit şi Stefan W. Hell, în ultimii ani ai dictaturii ceauşiste. În 1990, fostul sântănean a obţinut doctoratul în fizică, după care a funcţionat, ca cercetător, în cadrul Laboratorului European de Biologie…
Citește mai mult

Monografii: Obiceiuri de Bobotează

La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Transilvania, a fost la…
Citește mai mult

Monografii: Obiceiuri de Anul Nou la Covăsînţ şi Şicula

În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau…
Citește mai mult

Monografii: Obiceiuri de Crăciun pe Valea Mureșului

„Umblatul cu dubele” sau „Dubașii” este o datină străveche, care se păstrează până în zilele noastre și o găsim în mai multe zone folclorice de pe Valea Mureșului, diferind de la sat la sat. Echipa de dubași colindători are în componența ei pe cei ce cântă și bat dubele totodată și taraful. Feciorii îmbrăcați cu șube și cioareci, cu căciuli împodobite cu flori, tricolor și pană de fazan, ținând în mână dubele, la fel de frumos împodobite ca și căciulile, se adună la gazda unde au învățat colinzile în postul Crăciunului. De aici, încolonați cu căprarul în frunte și muzicanții…
Citește mai mult

Monografii: Tragediile Mureşului, la Sânicolaul Mic

Pentru locuitorii din Sânicolaul Mic, aproape în toate anotimpurile, dar îndeosebi vara, o plimbare pe dolma Mureşului, pe „digul” de la marginea satului, era un mijloc de petrecere a timpului liber. Vara, îndeosebi tinerii, îşi petreceau timpul pe malul Mureşului, fie la pescuit, fie la plajă. Au fost însă şi ani când s-au întâmplat cazuri tragice, unele persoane, mai ales tinere, neţinând seama de pericolul la care se expun, au intrat în apa aparent liniştită şi n-au mai ieşit. Un tânăr din Sânicolaul Mic, pe nume Munteanu Petru, era la scăldat împreună cu mai mulţi tineri de vârsta lui. El…
Citește mai mult

Monografii: Druşcele din Bârsa

Este foarte greu de stabilit vechimea obiceiului numit „druşcele”, care se desfăşoară, an de an, în localitatea Bârsa, în Duminica Tomii, adică prima după sărbătoarea Paştilor. Femeile merg dimineaţa la biserică şi „aduc paus”. Pausul este un colac ce se dă pomană de ziua morţior celor ce sunt prezenţi la slujba religioasă în acea zi. Pe vremuri, după împărţirea colacilor urma o petrecere, cu joc şi muzică în bătătura bisericii. În perioada interbelică, după apariţia Căminului cultural, după paus, femeile (tinere, bătrâne, măritate sau nu) se îndreaptă spre Căminul cultural. Acolo druşcele (femeile) se ospătează cu vinars, mănâncă ce au…
Citește mai mult

Monografii: Mărturii din timpul rebeliunii de la Şepreuş

Participanții la rebeliunea anticomunsită din 1949, de la Şepreuş, au mărturisit clipele de groază prin care au trecut în acele zile. Mărturiile se regăsesc în Monografia comunei Şepreuş, editată la împlinirea a 60 de ani de la revoltă. În acel an, cinci oameni din Sepreuș au fost împușcați, 300 de persoane au fost arestate abuziv și deportate în Dobrogea și au avut loc sute de condamnări politice cu temniță politică grea, însumând peste 122 de ani, și confiscări abuzive de averi. Până în decembrie 1989, în zonă a dominat frica și teroarea. Localitatea Şepreuş a fost declarată, recent, localitate martir…
Citește mai mult

Monografii: Nume şi porecle din zona Almaş-Rădeşti

La cererea cititorilor, actualitati-arad.ro începe prezentarea, cu acordul Centrului Cultural Judeţean Arad, a unor date interesante publicate în monografiile localităţilor judeţului Arad. Ca şi pentru alte regiuni de pe teritoriul ţării noastre, şi pentru comuna Rădeşti, problema vechimii numelui de familie şi evoluţia lui în sistemul antroponimic oficial rămâne deschisă pentru cercetări viitoare. Acestea vor trebui făcute neapărat prin incursiuni şi în alte discipline, dintre care un rol de bază va trebui să-l aibă istoria. În Transilvania obligativitatea numelui de familie datează abia de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în urma unei dispoziţii date de împăratul Iosif al II-lea”. Pentru…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.