– Cum vine asta toți oamenii sunt egali? Când mă uit în jur, văd exact opusul. Unul e mai puternic, altul mai slab. Unul e bogat, altul abia supraviețuiește. Unul se naște în siguranță, altul în haos. Dacă există o egalitate universală, unde e? Unde o găsim? Sau e doar o vorbă frumoasă, spusă ca să ne simțim bine?
– E bine că întrebi așa. Egalitatea despre care vorbește Scriptura nu este egalitatea pe care o vezi în lume. Lumea compară ce avem. Dumnezeu ne apreciază după ce suntem în perspective mărturiei noastre.
Nu suntem egali în capacități, circumstanțe, talente, avere, șanse sociale – lucruri de altminteri trecătoare. Asta e realitatea vizibilă. Scriptura vorbește despre o egalitate invizibilă, dar reală, profundă și universal, în perspective veșniciei.
– Și ce este egalitatea biblică?
– Egalitatea biblică se găsește în patru locuri pe care lumea nu le poate atinge: egalitate în valoare – toți oamenii sunt creați după chipul lui Dumnezeu. Asta înseamnă că au aceeași demnitate, aceeași valoare ontologică, aceeași importanță în ochii lui Dumnezeu. Acesta ar fi începutul egalității.
– Aș spune că ne naștem și rămânem egali în fața a ceea ce Dumnezeu ne-a dat și a ceea ce așteaptă de la noi?
– Da, și asta nu e puțin lucru, crede-mă. Să mergem mai departe: urmează egalitatea în responsabilitate – toți oamenii sunt chemați să răspundă pentru viața lor. De ce suntem egali? Pentru că nu există scutiri morale. Apoi, egalitatea în accesul la har – jertfa lui Hristos este oferită tuturor; când e vorba să îl primești pe Hristos ca mântuitor, nu există intrări separate pentru „VIP-uri spirituale”. Și nu în ultimul rând, egalitatea în consecințe – aceeași lege morală a fost dată și acționează pentru toți, aceleași binecuvântări ale ascultării, aceleași admonestări și/sau sancțiuni în cazul neascultării.
– Deci egalitatea universală există, dar nu în ceea ce înseamnă efortul omului, performanțele, meritele sale?
– Exact. Egalitatea biblică înseamnă, simplu, că Dumnezeu îi așază pe toți sub una și aceeași autoritate, împărțită fără discrimanare: aceeași chemare, același har și aceleași standarde la judecată. Adu-ți aminte de ce spunea apostolul Pavel despre „cununa alergării” pe care nădăjduia s-o primească din mâinile lui Dumnezeu.
– Și cum se vede această egalitate în viața unui creștin?
– Egalitatea în viața creștinului se poate vedea în două direcții: pe verticală și pe orizontală. Mai întâi, pe verticală – omul în relație cu Dumnezeu – acest lucru înseamnă egalitate în iubire – Dumnezeu nu iubește pe nimeni „mai mult” sau „mai puțin” – egalitate în chemare – toți sunt chemați la mântuire iar mai apoi, la sfințenie, nu doar „cei aleși”- egalitate în acces la har – harul nu se dă pe merit, pe sârguință sau pe… pile. Harul este ușa mereu deschisă către mântuirea de care avem nevoie, în mod egal. Apoi, egalitate în șansa de creștere – toți avem același acces la Scriptură, rugăciune, Duhul Sfânt, la părtășie, la binefacerile traiului într-o comunitate guvernată de Duhul Sfânt – și, nu în ultimă instanță, egalitate în responsabilitatea spirituală – Dumnezeu cere de la fiecare ceea ce i-a dat, nimic în plus sau în minus.
– Deci nu pot spune niciodată: „Eu nu am avut șanse ca alții”?
– Nu. Poți doar să spui că, deși le-ai avut la fel ca toți ceilalți, nu le-ai folosit.
– Și pe orizontală?
– Orizontala înseamnă omul în relație cu semenii săi.
– Și aici cum se vede egalitatea din perspectivă biblică?
– În relația cu semenii, Dumnezeu ne poruncește să îl privim pe aproapele egal în demnitate – nu ai voie să tratezi pe cineva ca fiind „mai puțin om” – egal în datoria de a-i arăta respect – nu ai voie să disprețuiești, să excluzi, să umilești – egal în dreptate – aplică aceeași măsură morală pentru toți. Apoi, egal în har – așa cum ai primit har, trebuie să fii o sursă de har. Egal în fraternitate – în Hristos, toți sunt frați, nu competitori, cu atât mai puțin rival.
– Asta este de natură să pună în lumină lucruri cu impact în viața de fiecare zi. Nu doar cum mă văd pe mine, ci și cum îi văd pe ceilalți.
– Exact. Egalitatea biblică este o lentilă prin care vezi lumea în devenirea ei către sfințenie ca mod de a-ți trăi credința în fiecare zi, nu o teorie stufoasă și greu de asimilat. Firea este cea care încearcă să te manipuleze, șoptindu-ți tot felul de minciuni despre superioritatea „rasei”, inegalitate, despre valoarea formativă a „ego”-ului suveran și altele la fel! Nu uita, în realitate, în ochii lui Dumnezeu ești un fiu născut din nou prin acceptarea jertfei mântuitoare a Domnului Iisus și vei beneficia de același har atâta timp cât te vei menține pe cale, continuându-ți alergarea cu credință și dăruire. Ecuația e simplă, tot ce trebuie să faci e să crezi că e așa.
În loc de concluzie
– Deci egalitatea biblică nu înseamnă că am fi egali pur și simplu – de altminteri, cum spuneam, este imposibil și ar contrazice esența creației – , ci că, așa cum am fost creați – suntem la fel de valoroși, la fel de chemați, la fel de iubiți, dar și la fel de răspunzători în fața lui Dumnezeu.
– Da. Egalitatea biblică nu te mărește dar nici nu te micșorează, ci, atunci când împărtășești dragostea uimitoare a lui Christos – te înnobilează! Adu-ți aminte mereu de versetul care ne asigură acest lucru: „Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l‑a câștigat ca să fie al Lui, ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată.” (1 Petru 2:9).
Egalitatea în ochii lui Dumnezeu nu uniformizează ci dezvoltă personalitatea unică cu care ne-a înzestrat la naștere și pe care, prin harul mântuitor odată orimit din partea Fiului Său, o responsabilizează în perspectiva veșniciei, nu ne pune în rând, nu ne aliniază ci, redesenând călătoria noastră către sfințenie, ne așează pe Cale, în Lumina Adevărului!
Pași mărunți – Cum să trăiești egalitatea biblică în viața de zi cu zi
- Privește-te prin ochii lui Dumnezeu. Alege un moment al zilei și spune în sinea ta: „Mulțumesc că valoarea mea vine din chipul lui Dumnezeu.” Este primul pas spre egalitatea verticală.
- Privește un om diferit de tine ca egal în demnitate și tratează-l ca atare. Alege intenționat o persoană pe care, în mod natural, ai privi-o „de sus”. Spune în gând: „Și el poartă chipul lui Dumnezeu.” Este primul pas spre egalitatea orizontală.
- Renunță la o comparație toxică. Când te surprinzi comparându-te cu cineva, oprește-te și spune: „Dumnezeu nu mă cheamă să fiu mai grozav, mai bogat, mai titrat ca celălalt, ci să fiu credincios în ce mi-a dat și să aduc roade cât mai multe și mai bune în relație cu semenul meu.”
- Fă un bine mic, fără să-l anunți nimănui – egalitatea se trăiește prin slujire discretă. Un gest mic, anonim, te așează în postura corectă: frate, nu competitor.
- Cere putere în mărturie pentru un lucru concret, nu general, nu vag. Spune: „Doamne, dă-mi putere să iubesc pe X., să-i vestesc Evanghelia Ta”. Harul egal devine har trăit.
- Aplică un singur verset despre demnitate. Alege un verset simplu (de exemplu, Geneza 1:27 sau Romani 3:23) și lasă-l să-ți modeleze reacțiile dintr-o zi.
- Roagă-te 30 de secunde pentru cineva care te irită sau despre ale cărui capacități nu ai o părere deosebit de bună. Este unul dintre cele mai puternice exerciții de egalitate spirituală. Rugăciunea topește superioritatea.
- Acceptă o situație mică care te scoate din zona de confort, fără să bombăni. Este modul în care recunoști că Dumnezeu lucrează prin providență în viața tuturor — egal.
Silviu RAȚIU
