– Tot vorbim despre Matei 18:20, dar ce înseamnă, concret, „adunați în Numele Meu”? Nu e doar o expresie frumoasă?
– Nu e o expresie, e o realitate. E momentul în care oamenii nu se adună doar din rutină, pentru program, pentru socializare, ci pentru a căuta prezența Lui.
– Adică nu e vorba de instituție?
– Deloc. Instituția poate fi utilă, dar nu e esența. Matei 18 vorbește despre viață, nu despre structură. Despre relație, nu despre regulament. Despre inimi, nu despre liste de membri.
– Și totuși… nu e riscant să spui că nu e nevoie de lideri formali? Oamenii pot aluneca în haos.
– Atenție: Matei 18 nu spune „fără lideri”. Spune doar că prezența și lucrarea lui Iisus în mijlocul grupului nu depinde de existența și/sau prezența fizică a unui lider.
Esențial de reținut: orice grup real are nevoie, în schimb, de adeziune sufleteaască totală, responsabilitate, discernământ. E nevoie de oameni care știu să păstreze unitatea, să prevină și să stingă conflicte, nu în ultimul rând, de oameni care știu să cheme Numele Lui cu reverență. Să ne înțelegem, nu funcția ține grupul, ci caracterul.
– Deci un grup poate exista fără un lider votat, dar nu fără creștini maturi?
– Exact. Liderii adevărați nu sunt, neapărat, instalați prin vot, ci recunoscuți prin viață, recomandați prin rodul lucrării lor.
– Îmi aduc aminte de ce spune apostolul Pavel într-una din epistolele sale și anume că liderii trebuie apreciați „din pricina lucrării lor”, iar pentru asta nu e neapărat nevoie de vreo investire formală.
– Așa este. Ei nu se impun din afară, ca niște grefe, ci prin faptul că inspiră, că au știința de a aduna oamenii în jurul Cuvântului lui Dumnezeu. Ei nu controlează cu măsuri exterioare – „statutare” – ci construiesc prin pildă personală și prin declanșarea și încurajarea spiritului comunitar, protejează atmosfera, ajută la propășirea spirituală a grupului.
– Spune-mi acum, ce ar trebui să facă o adunare ca să fie „în Numele Lui”, nu doar o întâlnire, un program?
– Patru lucruri simple, dar decisive:
Chemarea reală a Numelui Lui – nu formală, nu de decor, nu pentru că așa e regula, ci ca o chemare venită din inimă.
Sinceritatea inimii – fără măști, fără jocuri, fără aranjamente și, foarte important, fără „bisericuțe”.
Unitatea în Duh – nu uniformitate, rutină, ci armonie creativă, roditoare, mai cu seamă în slujire. Fiecare a primit de la Domnul un talent, fiecare să și-l pună la treabă, da, în Numele Domnului.
Ascultarea – nu doar emoție, ci disponibilitate de a trăi și de a mărturisi, cu gura și cu fapta, Adevărul.
Dacă acestea sunt prezente, Hristos este prezent. Dacă lipsesc, rămâne doar o întâlnire, o „ședintă” de bifat în condica de prezențe…
– Și stabilitatea? Cum rezistă un astfel de grup în timp?
– Prin patru lucruri: claritate – știm de ce ne întâlnim, ce are fiecare de făcut; responsabilitate – fiecare veghează la coeziunea grupului, a mărturiei lui, în interior, dar și în afară, dăruire – nu doar înflăcărare pasageră, ci consecvență stăruitoare, chiar anduranță; entuziasm ca mod de a exista – ne întâlnim pentru că simțim nevoia imperioasă de a fi împreună, chiar dacă trebuie să dăm la o parte bariere. Chiar dacă trebuie să ieșim din zona noastră de confort. Adunarea nu poate trăi cu adevărat prin program, ci prin inimi care nu renunță, care își doresc să fie împreună pentru că altfel nu se poate.
– Deci Matei 18 este, în fond, despre oameni care se întâlnesc pentru că au nevoie unii de alții și toți de Dumnezeu?
– Perfect. Este despre punerea în valoare a relației, despre prezență reală, lucrativă, până la urmă, despre viață – trăită, nu doar mimată.
– Aș putea zice că este vorba despre Adevăr și proclamarea lui, despre unitate în faptă, nu doar în vorbe?
– Este vorba, dacă vrei, despre a fi realmente împreună, iar Hristos în mijlocul nostru.
Acolo unde acestea sunt, este Adunare. Oriunde. Oricând. Cu doi sau trei. Fără formalități. Dar cu inimi vii.
10 pași mărunți – practici, concreți, aplicabili.
Stabilește intenția – înainte de orice întâlnire, întreabă-te: „Ne adunăm în Numele Lui sau doar ne vedem? Ne adunăm că să trăim sau doar ca să „fim” acolo?”
Caută sinceritatea – creează spațiu pentru mărturie, chiar dacă îți accepți vulnerabilitatea, nu pentru aparențe fățarnice.
Cheamă Numele Lui – simplu, direct, fără protocoale, fără formule.
Păstrează unitatea – rezolvă tensiunile imediat, nu le lăsa să fermenteze.
Atunci când e nevoie, recunoaște liderii naturali – nu votați, nu instalați, ci oameni cu character, cu roade vizibile în slujire.
Cultivă consecvența – întâlniri regulate, chiar dacă sunt scurte dar consistente.
Protejați atmosfera – fără bârfă, fără competiție, fără false competiții.
Ascultați împreună – Scriptura, Duhul, conștiința luminată. Ascultați-vă unii pe alții cu inima deschisă și cu dorința de a fi de ajutor.
Întrebați-vă periodic – „Este Hristos cu adevărat în mijlocul nostru?”
Corectați cu blândețe – Matei 18 este și despre restaurare, nu doar despre părtășie.
Silviu RAȚIU
