Ziarul electronic al arădenilor

Tag: creştinii

Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Religie
Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc, luni, pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care, pentru credinţa lor, au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola, 9 martie fiind şi ziua în care s-a păstrat tradiţia de a se prepara şi împărţi mucenici, copţi sau fierţi. Sfinţii 40 de Mucenici au pătimit în oraşul Sevastia din Armenia, în vremea lui Licinius (307-323), împăratul roman de Răsărit. La praznicul Sfinţilor 40 de Mucenici se oficiază Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul sau a Darurilor mai înainte sfinţite. Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mică), erau ostaşi în Legiunea a XII-a Fulminata, staţionată la Melitene (Armenia) şi condusă de guvernatorul Agricola. Împăratul Licinius, după ce în anul 313 a semnat împreună cu
Sărbătoarea creştină a bucuriei Învierii lui Iisus Hristos. Ce trebuie să ştie creştinii

Sărbătoarea creştină a bucuriei Învierii lui Iisus Hristos. Ce trebuie să ştie creştinii

Religie
Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!“, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!“. De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, bucuria fiind sentimentul care trebuie să predomine. Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah“, care înseamnă „trecere“, dar şi din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh“. În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interior. Învierea Mântuitorului este însă proclamată în afara bisericii, pentru că, spun preoţii, ea vizează toţi credincioşii. La miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul „Veniţi de luaţi Lumină!“
Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Religie
Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc, vineri, pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care, pentru credinţa lor, au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola, 9 martie fiind şi ziua în care s-a păstrat tradiţia de a se prepara şi împărţi mucenici, copţi sau fierţi. Sfinţii 40 de Mucenici au pătimit în oraşul Sevastia din Armenia, în vremea lui Licinius (307-323), împăratul roman de Răsărit. La praznicul Sfinţilor 40 de Mucenici se oficiază Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul sau a Darurilor mai înainte sfinţite. Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mică), erau ostaşi în Legiunea a XII-a Fulminata, staţionată la Melitene (Armenia) şi condusă de guvernatorul Agricola. Împăratul Licinius, după ce în anul 313 a semnat împreună

Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Religie
Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc, joi, pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care, pentru credinţa lor, au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola, 9 martie fiind şi ziua în care s-a păstrat tradiţia de a se prepara şi împărţi mucenici, copţi sau fierţi. Sfinţii 40 de Mucenici au pătimit în oraşul Sevastia din Armenia, în vremea lui Licinius (307-323), împăratul roman de Răsărit. La praznicul Sfinţilor 40 de Mucenici se oficiază Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul sau a Darurilor mai înainte sfinţite. Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mică), erau ostaşi în Legiunea a XII-a Fulminata, staţionată la Melitene (Armenia) şi condusă de guvernatorul Agricola. Împăratul Licinius, după ce în anul 313 a semnat împreună cu

Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Social - Economic
Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc, miercuri, pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care, pentru credinţa lor, au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola, 9 martie fiind şi ziua în care s-a păstrat tradiţia de a se prepara şi împărţi mucenici, copţi sau fierţi. Sfinţii 40 de Mucenici au pătimit în oraşul Sevastia din Armenia, în vremea lui Licinius (307-323), împăratul roman de Răsărit. La praznicul Sfinţilor 40 de Mucenici se oficiază Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul sau a Darurilor mai înainte sfinţite. Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mică), erau ostaşi în Legiunea a XII-a Fulminata, staţionată la Melitene (Armenia) şi condusă de guvernatorul Agricola. Împăratul Licinius, după ce în anul 313 a semnat împreun

Fotografia zilei: Nu intrați!!!

Actualitati
Imaginea zilei a fost suprinsă la inaugurarea Ambulatoriului și a Unității de Primire Urgențe din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. Pe una dintre ușile secțiilor recent renovate a fost lipit un anunț prin care persoanelor neavizate le este interzis accesul într-una dintre încăperi, unde sunt substanțe toxice. Afișul, prin modul în care a fost realizat, a provocat zâmbetele celor prezenți, joi, la inaugurare. Cititorii actualitati-arad.ro care surprind imagini deosebite din municipiul și județul Arad pot trimite fotografiile la adresa redactie@actualitati-arad.ro, acestea urmând să fie publicate pe site.

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici au intrat în Săptămâna Luminată

Actualitati
Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos şi se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paşte, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile). Săptămâna Luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele „Veniţi de luaţi lumină!“. Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale. Din noaptea Învierii şi până la Înălţarea Domnului la cer, în Biserică se cântă ''Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit'', prin noul Ierusalim făcându-se referire la Ierusalimul cel veşnic

Creştinii ortodocşi, în Săptămâna Albă

Actualitati
Creştinii ortodocşi intră luni, 16 februarie, în Săptămâna Albă, în care pot mânca ouă, brânză şi peşte şi care precede postul Paştelui - cel mai aspru din an, care va dura până în 12 aprilie. În Săptămâna Albă nu se mai gătesc preparate cu carne, însă sunt permise ouăle, brânza şi peştele, de două ori pe zi, iar miercurea şi vinerea, o singură dată pe zi. Miercuri, 18 februarie, se rostește pentru prima data în perioada Triodului, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul – „Doamne și Stăpânul vieții mele“, rugăciune care încetează în miercurea din Săptămâna Mare. În zilele de miercuri și vineri din „Săptămâna Albă“ nu se săvârșește Sfânta Liturghie, cele doua zile sunt aliturgice. Obiceiuri în Săptămâna Brânzei Lunea Burdufului e lunea din Săptămâna albă când fiecare om taie burduful de brân