Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii: Biserici de lemn dispărute din parohia Crocna

Biserica de lemn „Sf. 40 de Mucenici” din Crocna de Jos Menţionată ca existând în 1677, parohia Crocna de Jos avea o biserică de lemn consemnată de episcopul Sinesie Jivanovici al Aradului în conscripţia sa din anul 1755. Biserica avea hramul „Sf. 40 de Mucenici” şi în acel an încă nu era sfinţită. Cu prilejul vizitei în parohie, episcopul fixează şi darea parohiei, ce consta din 12 florini, ca sărindar, şi un căbel de grâu şi unul de ovăz. După unirea celor două Crocne, în jurul anului 1825, biserica a fost abandonată. În anul 1821, „sămădaşul” bisericii se ridica la…
Citește mai mult

Monografii: Despre sigiliul localităţii Căprioara

Sigiliul localităţii Căprioara – atestat din anul 1785 – reprezintă o luntre cu catarg, ambarcaţiune specifică pentru transportul sării pe râul Mureş. Sigiliul este rotund şi măsoară 30 mm, fiind aplicat pe un act datat din 1862. În câmpul sigilar, pe valurile Mureşului, este o luntre cu catarg în dreapta şi luntraşul în stânga, vâslind. Sus avem iniţialele K.C. (KARASCHER COMITAT) şi lateral B.D. (BERG WERKS DIRECTION). În exergă, între un cerc perlat pe interior şi unul spicat în exterior, este scrisă legenda în limba germană: GEMEINDE KAPRIOARA. 1795 (COMUNA CĂPRIOARA. 1795). Semnificaţia sigiliului este cât se poate de clară…
Citește mai mult

Monografii: Obiceiuri de nuntă la Birchiş

Nunta este o adevărată sărbătoare în viaţa satului, unde se întâlneşte cântecul unor vestiţi lăutari, unde se spun glume, se aud multe strigături, care au rolul de a crea bună dispoziţie, dar şi de a corecta unele defecte ale oamenilor. La Birchiş, la nuntă, se cântă un cântec trist miresei, dar deosebit de frumos, deoarece mireasa îşi părăseşte familia, pe cei dragi (mamă, tată, fraţi, surori), pornind pe drumul necunoscut al vieţii cu alesul inimii. În „Cântecul miresei” se întâlneşte un lait – motiv care se repetă după fiecare vers al cântecului, „lenaşândai, am fecioarã”. Cântecul se se cânta pe…
Citește mai mult

Monografii: Primii turişti la Moneasa şi normele impuse

Un alt raport al pretorului cezaro-crăiesc al plasei Buteni către împuternicitul cezaro-crăiesc al comitatului Arad, privind înaintarea listelor cu străinii care au vizitat staţiunea Moneasa, consemnează că evidenţe asemănătoare au fost trimise şi la Poliţia cezaro-crăiască din Viena şi la împuternicitul cezaro-crăiesc din Arad. În anul 1854, luna iunie, trei persoane au vizitat băile Moneasa. Ele erau venite din Batanya, Arad şi Lököshaza. Fiecare vizitator a fost însoţit de un servitor. În luna iulie, numărul vizitatorilor a crescut, atingând cifra de 28. Ei erau însoţiţi de 16 servitori. Aceştia au venit din Arad, Ghioroc, Batanya, Lökösháza, Seghedin, Zărand, Sebiş, Kikinda…
Citește mai mult

Monografii: Evoluţia transportului în Arad

Începând cu 1 martie 1923, Uzinele Comunale din Arad au majorat preţul biletelor de transport pe traseul de la Gara CFR - Teatrul Municipal, respectiv - Cimitirul Eternitatea, la 200 lei, iar până la fabrica lui Neuman, la 250 lei. Motivul invocat a fost creşterea fondului de salarii cu 80% şi a preţului combustibilului cu 120%. Totodată, publicul a fost anunţat, că pentru îndeplinirea repede şi sigură a circulaţiei pe aceste trasee, au fost comandate două locomotive noi. În felul acesta, remarcă comunicatul Uzinelor Comunale din 25 februarie 1923, aceste locomotive noi vor înfrunta toate desele greutăţi, repetabile de azi,…
Citește mai mult

Primim spre publicare: In memoriam Maria Pavnotescu

S-a născut în 7 iunie 1934 la Gura Ocniței, absolvind Liceul Comercial din Arad în 1952. A dorit să urmeze Literele, dar originea socială „nesănătoasă a împiedicat-o fiind admisă la Facultatea de istorie din București, și după un an în paralel, a urmat și secția de limba și literatura română a Facultății de Filologie, absolvită în 1957. N-a fost reținută la Facultate, cum se preconiza, fiind respinsă tot datorită dosarului (origine burgheză și căsătoria cu un fiu de preot). Și-a început lunga carieră în învățământ, repartizată întâi la Liceul din Găiești și după 2 ani transferată în București, la Liceul…
Citește mai mult

Obiceiuri: Boboteaza la Nadăş

În fiecare an, de Bobotează, localnicii din Nadăş (comuna Tauţ) respectă mai multe tradiţii printre care cea a sfinţirii apei pârâului Teşa şi cea a împărţirii de colaci. De Bobotează, după Sfânta Liturghie de la biserică, se pleacă în grup, preotul, câtăreţii bisericeşti (corul), bărbaţii care duc prapuri (steaguri bisericeşti), enoriaşii care au participat la Sfânta Liturghie. Aceştia se opresc la Ruga satului (troiţă), unde se oficiază o slujbă religioasă de sfinţire a apei. În urmă cu aproape un deceniu, apa era pusă în două ciubere de lemn, dar acum este pusă în vase special din plastic. Corul cântă Troparul…
Citește mai mult

Monografii: Castelul Salbek din Petriş

În documentele din anul 1778, se menţionează că localitatea Petriş împreună cu satele Corbeşti, Obârşia şi Roşia aparţin familiei Salbeck, iar satul Selişte este stăpânit de nobilul Sigismund Iosika. Contele Salbek provine dintr-o familie de germani cu înclinări de fanatici catolicizanţi derivaţi din Salbeck Matei, care, mai întâi fusese secretar al Principelui din Moldova şi apoi pe la 1733 fusese comisar salin în judeţul Hunedoara. Din familia aceasta au ieşit prelaţi romano-catolici iezuiţi, şi fanaticul slujbaş judeţean Jakab care a fost formidabil persecutor catolicizant al iobagilor săi ortodocşi. După înăbuşirea răscoalei din 1784,din ordinul contelui Salbeck vechea aşezare a localităţii…
Citește mai mult

Monografii: Poveşti cu haiducii din Căprioara

Amintirea haiducilor din pădurile Căprioarei s-a transmis şi ea în sat pe cale orală, până azi. În aceste poveşti, repetate de bărbaţi în serile lungi de iarnă, la clacă şi prin birturi, vreme de mai bine de o sută şaptezeci de ani, s-au păstrat şi câteva date precise: numele haiducilor şi, la doi dintre ei, câteva date biografice, azi, în absenţa documentelor, greu de verificat. Ca toate poveştile din bătrâni, ele sunt pe de o parte puternic mitizate, accentul fiind pus pe calitatea de erou invincibil, dar în acelaşi timp sunt şi vagi, acţiunile justiţiare ale haiducilor având loc într-un…
Citește mai mult

Monografii: Personalităţi din Şepreuş – preoteasa Ersilia Sturza

De numele Ersiliei Sturza, soţia preotului Mihai Sturza din Şepreuş, se leagă începuturile activismului feminin românesc în judeţul Arad. Ersiliei Sturza i se datorează colecta făcută pentru ostaşii de la Plevna din timpul Războiului de Independenţă din anul 1877, în care intrase România. După modelul apelului lansat de femeile din Sibiu, această preoteasă de ţară din Şepreuş a publicat în presa arădeană un apel intitulat „Adresă filantropică către femeile române”, în care arată că „lupta o ţin românii şi noi suntem române”, îndeamnând aşadar „pe fiecare română adevărată să facă sacrificii şi să ofere după putinţă pentru ajutorarea bravilor ostaşi…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.