Sârbii din Arad au aprins badnjak-ul în Ajunul Crăciunului

Comunitatea sârbilor din Arad a aprins, miercuri seară, în Ajunul Crăciunului pe rit vechi, badnjak-ul (stejarul), în curtea bisericii ortodoxe sârbe din cartierul Gai, o traditie veche care simbolizează un nou început, sănătate şi bogăţie.

Din cauza pandemiei de coronavirus, credincioșii au purtat măşti sanitare, în timp ce tineri și copii au cântat colinde şi au aruncat boabe de grâu în foc, o tradiţie conform căreia asupra familiilor se va abate belşugul.

Potrivit credinţei, cu cât flăcările focului ce cuprinde stejarul sunt mai înalte şi cu cât ies mai multe scântei, cu atât anul va fi mai bogat.

Badnjak-ul, în fapt trunchiuri de stejar, a fost aprins la toate cele 60 de biserici şi 5 mănăstiri sârbeşti din Banat.

Timp de trei zile, sârbii din Banat vor petrece alături de familie şi de cei dragi sărbătoarea Crăciunului, după care vor începe pregătirile pentru Revelion, care se sărbătoreşte în data de 13 ianuarie.

„Credincioșii sârbi de rit vechi sărbătoresc ajunul Crăciunului. O particularitate a ortodoxiei sârbe este aprinderea stejarului. Stejarul reprezintă focul la care s-au adunat păstorii în seara sfântă a nașterii Domnului Iisus Hristos. Se spune că, cu cât focul arde mai tare, și cât mai multe scântei sar din foc, cu atât anul ce urmează va fi mai bun, mai roditor. Urez tuturor credincioșilor sârbi un an nou fericit, dar, mai întâi, un Crăciun fericit!“, a spus Darko Voștinar, vicepreședintele Uniunii Sârbilor din România.

La finele lunii, în 27 ianuarie, sârbii au încă un motiv de petrecere, îl cinstesc pe Sfântul Sava, cea mai importantă figură a Bisericii Ortodoxe Sârbe.

Monografii. Obiceiuri de Crăciun la sârbii din Gai

comentarii