Ziarul electronic al arădenilor

Otto Wagner – constructor, artist şi vizionar

Arhitectul de origine austriacă Otto Wagner (1841- 1918) a fost o personalitate deosebită din domeniul arhitecturii de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Convins că un arhitect trebuie să fie mai mult decât un bun inginer, Otto Wagner a fost de părere că o construcţie trebuie să ofere mult mai mult decât doar confort şi a făcut astfel primii paşi în direcţia funcţionalităţii moderne.

În 1894, devine profesorul şi conducătorul şcolii speciale de arhitectură din cadrul Academiei de Artă din Viena, scrie cărţi şi pune bazele legendarei “Şcoala Wagner”. Dintre elevii săi, 60 au devenit profesori la Universitate şi la școlile tehnice.

Ankerhaus, casa din centrul Vienei

În 1894, Otto Wagner a construit Ankerhaus. Societatea de asigurări Anker a dat comandă să fie proiectată şi construită în centrul Vienei (Am Graben, 10) o casă, atât pentru birouri, cât şi de locuit.

Iniţial, a fost planificată o mărire a unei case existente şi a casei vecine, aşa numita “Casa Vieneză”, dar, în final, s-a hotărât construcţia versiunii “Casa Anker”, la care zona de birouri se întinde pe două etaje, iar acoperişul din sticlă, împodobit cu figurine, a fost conceput pentru un atelier foto.

Wagner a folosit încă de pe atunci cele mai moderne materiale de construcţie pe care nu le-a ascuns, ci le-a prezentat liber. În casă se găsesc două case ale scărilor eliptice, construite identic.

Faţada opulentă este ornată cu decor neobaroc şi se integrează perfect în rândul caselor din centrul Vienei. Chiar şi astăzi, Societetea de asigurări Anker îşi are birourile la etajele superioare.

Tot în 1894, a primit şi contractul de a reînnoi staţiile transportului în comun din Viena, care au fost construite până în 1900, şi la care structura metalică nu a fost ascunsă, ci lăsată liberă. Astfel, s-a impus necesitatea de a integra arta în lucrările de inginerie.

Între 1898 şi 1899, Otto Wagner construieşte 3 case în stilul tipic Wiener Jugendstil, stilul de la trecerea dintre secole. Ideea lui a fost de a construi între Karlsplatz şi Schönbrunn un bulevard deosebit de elegant.

În realitate au fost realizate doar 3 case (Linke Wienzeile 38 şi 40 şi Köstlergasse 3, pe colt) vis a vis de Naschmarkt, cu o faţadă deosebit de frumoasă, cu ornamente din zinc, plăci ceramice şi motive florale, care sunt deosebit de uşor de curăţat pentru că se pot spăla şi întreţine mereu curate.

O bancă şi o biserică

În jurul anului 1900 au luat fiinţă şi cele mai reprezentative construcţii ale lui Otto Wagner, Postsparkasse, în centrul oraşului, şi Kirche am Steinhof, o biserică care mai poartă şi numele Biserica Otto Wagner.

Construcţia băncii Postsparksse s-a bucurat de o recunoştere deosebită pentru că folosind materiale noi pe atunci, şi anume aluminiu şi betonarmat, a reuşit să îmbine cu succes funcţionalitea cu estetică.

Biserica “Sfintul Loepold”, cunoscută mai bine sub numele de Kirche am Steinhof, construită între anii 1904 şi 1907, considerată ca operă principală a lui Otto Wagner, domină pe o culme, la o înălţime de 310 metri de la nivelul mării şi reprezintă cea mai însemnată construcţie sacrală a stilului Jugend.

Biserica a fost construită la dorinţa împăratului Franz Joseph, pe arealul de 144 hectare al Centrului terapeutic Steinhof, iniţial un spital de psihiatrie, pentru bolnavii de acolo. Acest spital, care din anul 2000 poartă numele lui Otto Wagner, cel care l-a proiectat, a fost deschis în 18 octombrie 1907, cu 34 de paviloane şi 2.200 de paturi, fiind considerat unul dintre cele mai moderne şi mai mari centre de sănătate din Europa.

Stilul de construcţie al bisericii a fost foarte controversat în rândul populaţiei şi chiar şi prinţul Ferdinanad, care a deschis biserica în mod oficial, ar fi preferat stilul baroc din cauză că el era în realitate un adversar a stilului Jugend.

Atmosfera deosebită din interiorul bisericii este dată de vitalii. Otto Wagner a participat mult şi la aranjamentul de interior, altarul, corpurile de iluminat, scaunele şi chiar şi straiele preoţeşti au fost realizate dupa schiţele lui.

Faţada bisericii este acoperită cu plăci de marmură de Carrera şi pe cele două turnuri se află figurile de bronz ale Sfântului Leopold şi Sfântului Severin. Biserica este un simbol al Vienei şi o lucrare importantă al stilului Jugend.

Pavilionul din staţia de tramvai

Pavilionul Otto Wagner din Karlsplatz oferă din 2005 o documentare permanentă a vieţii şi operei marelui “constructor-artist”. Dar, pentru că a fost staţie de tramvai nu poate să fie încălzită, pavilionul este deschis numai din aprilie până în noiembrie.

Aici se poate urmări o prezentare autentică şi compactă a renumitelor încercări ale lui Otto Wagner, proiectele sale revoluţionare şi moderne. Pe de altă parte, se poate descoperi Otto Wagner ca un teoretician radical şi un polemic împotriva tradiţionalismului şi al idilicului.

Expoziţia prezintă şi numeroase documente, totul ca un omagiu adus atât arhitectului, cât şi oraşului Viena.

Otto Wagner a fost un deschizător de drumuri, un însoţitor al Vienei moderne, care îmbinând tehnica de construcţie cu estetică a propagat ridicarea construcţiilor în favoarea omului modern şi în pas cu timpurile noi desprinzându-se astfel de clişee.

Cu toate duşmăniile şi dezamăgirile avute de-a lungul vieţii, el a fost unul dintre cei mai de succes arhitecţi ai Vienei care, până la o vârstă înaintată, a adus periodic idei radicale pentru pretenţiile practice ale marelui oraş.

Odată cu construcţia Postsparkasse şi Kirche am Steinhof, el a creeat construcţiile cheie ale arhitecturii anilor 1900 şi cu planurile transportului în comun vienez a reuşit să pună accente noi în peisajul urban.

După moartea sa, în 1925, piaţa din faţa Bibliotecii Naţionale, pe Alserstrasse, a primit numele de piata Otto-Wagner. În 1930, arhitectului i-a fost ridicată o statuie care prima oară a fost expusă în Piaţa Eroilor, dar a fost luată de acolo în timpul războiului şi din 1959 ea se află la Academia de Arte din Viena.

Austriecii l-au cinstit pe Otto Wagner şi în anii ’80, când a fost imortalizat pe bancnota de 500 de şilingi, a doua bancnotă ca valoare din Austria.

(text: Rodica Roşca)

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.