Cea mai mare şi cunoscută piaţă din centrul Vienei, Naschmarkt, şi cea mai mare piaţă de vechituri din capitala Austriei, Flohmarkt, sunt două locuri încărcate de istorie, unde turiştii descoperă pe lângă produsele proaspete şi cele mai valoroase piese ale anticarilor.
Naschmarkt, care se întinde pe 2,3 hectare, este cea mai mare şi mai cunoscută piaţă din centrul Vienei.
Aici se vând mai ales fructe, legume, peşte, carne şi produse de panificaţie. Piaţa este cunoscută şi pentru că oferă produse internaţionale din fosta Iugoslavie, din Grecia, Turcia şi din ce în ce mai mult produse din Asia de Est, în special din Japonia şi China.
S-au format chiar grupuri de magazine cu marfă asemănătoare. De câţiva ani, piaţa s-a dezvoltat şi cuprinde şi o varietate mare de localuri gastronomice, cărora le este permis să aibă deschis până la miezul nopţii, iar, de aceea, mai ales în lunile de vară, se poate cumpăra parţial până la o oră târzie.
Chiar şi în zona din apropierea pieţei se găsesc o mulţime de restaurante localuri şi cafenele care deschid dis de dimineaţă şi în care, până noaptea, se amestecă cumpărătorii cu vânzătorii de la Naschmarkt.
În piaţă se găsesc 123 de standuri fixe şi încă 35 de locuri pentru vânzătorii de la ţară. Cele mai multe standuri au un program zilnic, de la 6.00 până la 18.30, iar sâmbăta până la 17.00.
O piaţă de 200 de ani
În anul 1905, fosta piaţă Kärntnertormarkt primeşte oficial numele de “Naschmarkt”, nume care nu este clarificat pe deplin.
Sigur este că locuitorii au denumit piaţa mai întâi “Aschenmarkt” şi, de pe la 1820, “Naschmarkt”.
Pentru denumirea “Aschenmarkt” s-au găsit două lămuriri şi anume că numele vine de la faptul că acolo se adună cenuşa (asche=cenuşa) şi resturile de gunoaie de la o lăptărie din apropiere, dar şi pentru că găleţile de lapte de pe vremea aceea, care erau confecţionate din lemn de frasin, erau denumite în mod popular “Asch”.
La începutul secolului al XIX-lea, numele de Naschmark este din ce în ce mai folosit, posibil datorită delicateselor care se găseau aici (naschen=a mânca dulciuri, a ciuguli din prăjituri).
Cum a luat naştere piaţa? Viena a fost situată pe două axe importante. Pe de-o parte de-a lungul Dunării şi pe de altă parte pe traseul care duce spre Italia, ca urmare a drumurilor multor negustori care aduceau şi produse exotice și treceau prin Viena, astfel că aici s-a format un loc care adună nu numai marfă, ci şi cultură, ideile şi stilul de viaţă al oamenilor din întreaga lume.
Naschmarkt s-a dezvoltat continuu, astfel că în 1905 se întindea până la Resselpark pe 3,6 ha şi avea 900 de locuri (Standuri).
Pe arealul pieţei de vechituri de astăzi s-a aflat piaţa centrală (Grossmarkt), care însă în 1972 a fost mutată în Inzersdorf, în piaţă rămânând doar 147 de standuri pentru comerţul cu amănuntul.
Dacă de-a lungul timpului au fost purtate mereu discuţii în jurul unei posibile mutări sau legate de arhitectura pieţei, astăzi discuţiile sunt legate de cantitatea de fructe şi legume oferită spre vânzare şi dacă nu cumva există în piaţă prea multe localuri gastronomice. Ceea ce este sigur este că piaţa pulsează şi trăieşte de peste 200 de ani.
Cea mai mare piaţă de vechituri din Viena
În partea de vest a pieţei Naschmarkt, pe arealul locului de parcare de la staţia de metrou (U-Bahn-Station Kettenbrückengasse), are loc în fiecare sâmbătă cea mai mare piaţă de vechituri (Flohmarkt) din Viena.
Comercianţii de aici sunt nu numai persoane private care închiriază locul pentru o zi, ci în mod regulat şi comercianţi ide antichităţi, care prezintă spre vânzare marfa magazinelor lor.
Piaţa de vechituri începe la ora 5.00 şi cele mai valoroase piese ale anticarilor sunt la primele ore deja vândute.
În piaţă vând circa 150 de comercianţi şi 200 de persoane private. Pentru persoanele care nu posedă autorizaţie de comerciant sunt amenajate locuri speciale în care fiecare din aceste persoane au voie să vândă cel mult de 3 ori în fiecare an.
Pentru un loc fix, lista de aşteptare este de aproximativ 2 ani. Când timpul este frumos piaţa este vizitată de până la 15.000 de persoane şi chiar pe vreme urâtă vin aici până la 1.000 de vizitatori care aparţin diferitelor culturi.
Cel mai ades, o vizită la piaţa de vechituri se leagă de cumpărăturile făcute în apropiere la Naschmarkt.
Flohmarkt a fost mutat aici în iulie 1977 de la fosta locaţie “Am Hof”, care devenise prea mică. Cei mai mulţi viziatori speră să găsească aici un lucru pe care îl caută de mult, obiecte de colecţie sau marfa folosită, dar ieftină, iar şansele pentru colecţionarii şi amatorii de chilipiruri sunt deosebit de mari având în vedere cantitatea abundentă de rarităţi, antichităţi, cărţi şi plăci cu muzică, tablouri, jucării, veselaă, bijuterii, gablonţuri, produse textile şi piese mici de mobilier, unele obiecte în stare bună, dar şi deşeuri, marfa proastă sau chiar aproape gunoi.
Totul se vinde la mica tocmeală şi produsele sunt bine târguite.
Pentru unii dintre vizitatori este pierdere de timp, pentru alţii în schimb o vânătoate de ocazii.
(text: Rodica Roșca)
