Universitatea din Viena a fost înființată acum 650 de ani și la început s-a luptat cu diverse dificultăți, provocate de papă și de moartea timpurie a ducelui Rudolf al IV-lea, fondatorul instituției.
Abia 20 de ani mai târziu, după Marea Schismă și despărțirea bisericilor a luat avânt dezvoltarea universității și au început să vină la Viena atât profesori, cât și studenți din alte orașe.
Înființarea acestei şcoli superioare la Viena a fost considerată un obiect de prestigiu în timpurile de atunci, deoarece doar împărații și regii aveau dreptul de a pune bazele unei instituții superioare.
Universitatea a fost întemeiată în 12 martie 1363. Numele latin este “Alma Mater Rudolphina Vindobonensis”, Rudolphina de la numele fondatorului ei, Rudolph al IV-lea și “Alma Mater” de la numele latin al naturii, care este binevoitoare și ne hrănește, gândită aşa în ideea metaforică conform căreia studenții trebuie să fie “hrăniți” cu știință și educație.
Vindobona este numele Vienei în antichitate, nume care provine de la lagărul militar de apărare roman așezat exact în centrul vechi al orasului.
Exemplul a fost luat pe de-o parte de la Universitatea din Praga, înființată de socrul lui Rudolf, Karl al IV-lea, în 1348 și pe de altă parte de la Universitatea din Paris, Sorbona, al cărui rector și întemeietor s-a si mutat la Viena.
Ca și Sorbona, Universitatea din Viena a fost împărțită în patru facultăți, Teologie, Drept, Medicină și Arte Libere (Facultatea artiștilor care era gândită ca o facultate de pregătire pentru celelalte 3 facultăți), care mai târziu a devenit Facultatea de Filozofie.
Refuzul recunoașterii unei Facultăți teologice de Papa Urban al V-lea, în iunie 1365, a fost o mare lovitură pentru Universitatea din Viena.
Puţin mai târziu, în 27 iulie 1365, Rudolf moare și o dată cu el și planurile acestuia ca întregul areal între Burg și Schottenstift să fie cesionat și să fie despărțit prin ziduri de restul Vienei. După moartea lui, urmașii acestuia, Albrecht al III-lea și Leopold al III-lea nu s-au mai simțit responsabili să finanţeze universitatea și funcționarea ei a fost finanțată de orașul Viena, dar ceva mai restrâns.
Salvarea a venit de la despărțirea bisericilor în 1378, când mulţi profesori și studenţi au fost alungați din Universitățile lor si au venit la Viena. Aceasta l-a convins pe Albrecht să folosească șansa ivită pentru Universitatea din Viena.
După ce și noul papă Urban al VI-lea a aprobat deschiderea Facultăţii de Teologie, ducele a băgat mâna adânc în buzunar și a donat banii pentru construirea unui complex de clădiri vis a vis de mănăstirea Dominicană, astăzi, Postgasse, pentru plasarea unui colegiu (Collegium ducale), una dintre corporațiile Universității, formată din 12 magistrați ai Facultății de Artă și 2 doctori în teologie.
În anii care au urmat, respectiv în deceniile următoare, datorită numărului în creștere de studenți a mai urmat “o casă a juriștilor (“Juristenhaus” în Schulerstraße la 1385) și o casă a doctorilor (“Haus der Ärzte”, în 1419, în Weihburggasse).
Universitatea s-a bucurat de o mulțime de privilegii și de drepturi speciale. A fost independentă și de sine stătătoare vis a vis de instanţele bisericești sau orășenești. Aparținătorii ei erau scutiți de taxe sau de satisfacerea serviciului militar.
Toți cei înscriși în foaia matricolă a universității se subordonau jurisdicției rectorului și senatului format de decani precum și comitetelor de conducere a națiunilor academiei (Austria, Ungaria, Saxonia și regiunea Rinului).
Avântul a luat sfârșit în sec. al XVI-lea o dată cu începerea reformării bisericii, când universitatea a fost considerată ca instituție papală și mai apoi la ocupația turcă din 1529. Epidemiile și incendiul din 1525 precum și concurenţa crescută a celorlalte universități i-au adus mari pierderi.
Numărul studenților din Evul Mediu poate să fie doar estimat.
În jurul anului 1400, anual, studiau cam 300 de studenți în Viena. În anul Revoluției de la 1848 erau deja 1800. Numărul exact al celor care au studiat aici exista din sec. al XIX-lea.
În 1980, studiau 40.000 de persoane, iar anul acesta, 92.000.
Marea Doamnă a Austriei, Maria Terezia, care a domnit între 1740-1780, a reformat sistemul universitar.
În primul rând, ea a scos afară Ordinul Iezuit, care de 150 de ani, avea o poziție dominată în Universitate. Maria Terezia a avut viziuni clare a ceea ce trebuia să însemne Universitatea.
Ea a adus în prim plan formarea profesională a medicilor și a funcționarilor publici și întregul corp de profesori și examinatori a trebuit să se subordoneze unui control sever din partea statului.
Arhitectul clădirii principale, care se afla pe Ring, a fost Heinrich von Fersel. Pe culoarele ei au trecut și Mihai Eminescu, Iacob Negruzzi și Ioan Slavici.
În anul jubiliar 2015, Universitatea din Viena își deschide porțile pentru a prezenta tuturor celor interesați varietatea studiilor, a cercetării, pentru a privi în trecut și mai ales în viitor.
Pe lângă conferințe, simpozioane, expoziții, concerte și festivități de tot felul mai sunt programate și evenimente dedicate istoriei universității și modernizării ei în sec. al XX-lea, a faptului că, timp de 530 de ani, femeilor le-a fost interzis studiul. Prima femeie a promovat medicina abia în anul 1897.
Primelor femei care au început să studieze, colegii le puneau pe locurile lor în sălile de studiu gheme de lână cu ace de tricotat înfipte în ele ca să le amintească care este adevărata lor atribuție.
Astăzi, Universitatea din Viena are 15 facultăți, 40 de centre și mai mult de 40 de biblioteci de specialitate, un observator astronomic, o grădină botanică.
În anul care a trecut, 12.000 de studenți au primit o diplomă de absolvire.
Universitatea din Viena are, în total, 92.000 de studenți și 9.500 de angajați, din care 6.900 de cercetători, fiind cea mai mare şcoală superioară din Austria și din ținuturile de limba germană.
Înființată în 1365, este și cea mai veche universitate de limba germană.
În anul 2002, printr-o lege universitară, Facultatea de medicină a fost desprinsă de Universitate și a fost transformată, din 2004, în universitate de sine stătătoare – Universitatea de medicină Viena (Medizinische Universität Wien).
Cu toate acestea, la ora actuală, Universitatea oferă 187 de specialităţi de studiu.
În mod curent, clădirea universității de pe Universitätsring 1 este denumită ca “Universitate principală” (Hauptuni) spre deosebire de celelalte locuri în care sunt amplasate facultățile mai mici de specialitate. Organizatoric și juridic nu se face însă nicio diferență între facultăți.
text: Rodica Roşca
