– Multă lume se întreabă cum poate să stea de vorbă cu Iisus. Chiar așa… cum poți sta de vorbă cu Iisus?
– Începi simplu: recunoscând că, de vreme ce L-ai primit ca Domn și Mântuitor, El e deja prezent. De aceea nu trebuie să-L „chemi” prin cine știe ce incantații sau formule „magice”. Înainte de toate, trebuie doar să „fii” cu El, ca să-I poți deschide loc în gândurile tale.
– Dar cum se face că nu aud nicio voce. Cum să fie dialog dacă nu aud nimic?
– Iisus nu vorbește cu „urechile” tale. El se adresează minții, inimii tale. Limbajul Lui are de a face cu pacea, cu lumina, cu Scriptura, cu tot ceea ce ține de spiritul tău. De aceea, dialogul nu e, neapărat, sonor…
– Și cum știu că nu e doar imaginația mea?
– În vreme ce gândurile tale te confirmă, te justifică, Duhul este cel care te corectează și lucrul acesta îl vei simți, fii sigur. Gândurile te agită. Duhul te liniștește, te cheamă și te însoțește și, iarăși vei simți toate acestea. Așa „vorbește” El cu inima ta, cu sufletul tău.
– Bine… dar concret, ce fac? Ce spun?
– Spui exact ce ai pe inimă. Nu formule savante, nu fraze mai mult sau mai puțin frumoase și nicidecum elaborate filozofic sau… poetic. Doar adevăr, pur și simplu. „Doamne, sunt aici și am nevoie de un răspuns.”, „Doamne, mă vezi în ce situație sunt, nu știu ce să fac.”, „Doamne, am nevoie de ajutorul Tău, vreau să Te aud.” Așa ar trebui să fie începutul, iar continuare, așișderea: simplu, din inimă, fără rețineri. El, oricum, te știe, îți cunoaște problema, dar dacă vorbim de o relație, El vrea ca tu să I le comunici. În asta se concretizează, până la urmă, relația.
– Și El ce face? Cum răspunde?
– Răspunde în feluri simple și pe care, dacă ești „cu El”, le poți recunoaște fără efort: printr-un gând limpede, printr-o pace neașteptată, printr-un „avertisment” care te oprește, printr-un verset care „prinde viață”, printr-o dorință bună care nu era în tine, printr-o ușă care se deschide sau se închide la momentul potrivit, printr-o amintire care te luminează, printr-o persoană care apare exact la timp… Nu e magie. E doar semn de prezență a Domnului și de lucrare a Duhului Sfânt.
– Și dacă nu simt nimic?
– Da, se poate și așa ceva. Pentru că, uneori, Iisus nu răspunde imediat. Tu, însă, continuă dialogul cu El, rămâi în adevăr, cu credința că răspunsul va veni. Și, un lucru esențial: faptul că tu „nu simți” nu înseamnă că Iisus nu e prezent. Problema nu e la el. El ne asigură: „Și iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului.” (Matei 28:20). Și-apoi, nu uita, și tăcerea poate fi un răspuns.
– Știi, uneori mă enervez, alteori mă pierd. Ce fac atunci?
– Spui scurt: „Doamne, oprește-mă, dă-mi pacea Ta”. Așteaptă măcar trei secunde și ai să vezi cum, după aceea, vine lumina.
– Și dacă greșesc în dialogul ăsta? Dacă vorbesc prea mult, dacă interpretez greșit?
– Greșelile nu rup dialogul cu Domnul. Așa cum ți-am mai spus, el ne cunoaște – mai bine decât ne cunoaștem noi înșine. Sinceritatea dorinței de a sta de vorbă cu El păstrează relația vie iar El este pregătit mereu – aceasta este minunea. E de ajuns ca să nu te oprești, să-I mărturisești simplu, „Doamne, dacă am greșit, iartă-mă, ajută-mă să nu mai înțeleg greșit.” și să mergi mai departe.
– Deci, în cele din urmă, nu e vorba de protocol, de prilejuri sau de locuri special alese, de tehnică – sau, uite, de tehnologie – ci, simplu, de relație, de nevoia și disponibilitatea de a comunica?
– Exact. Nu e metodă și nici ambalaj. E apropiere, atenție, disponibilitate. E adevăr.
7 pași mărunți – simpli și eficienți
- Caută să-ți găsești plăcerea stând de vorbă cât mai mult cu El. Oriunde și oricând. Nu uita, dacă faci Voia Lui, Iisus te numește prietenul Lui.
- Dimineața începe spunându-I: „Bună dimineața Doamne Iisuse, mulțumesc pentru odihnă, sunt aici.”
- Înainte de o decizie întreabă: „Vreau să știu dacă fac bine, Doamne.” Ascultă și vezi ce-ți transmite duhul: pacea sau neliniștea.
- Într-o tensiune, oprește-te câteva secunde și spune în minte: „Doamne, cum să merg mai departe?”.
- Într-o ispită spune: „Doamne, ajută-mă să nu greșesc.” și „pleacă” din situație.
- Într-o rană spune: „Doamne, știi că mă doare, vindecă-mă.” Lasă-te liniștit cât să poți răspândi, la rândul tău, pace și liniște sufletească.
- Seara, înainte de culcare spune: „Mulțumesc pentru tot ce mi-ai dat în ziua aceasta. Iartă-mă unde am greșit, dă-mi odihnă și pace în suflet.”
Silviu RAȚIU
