– Aud des expresia „să citești Biblia în litera și în spiritul ei”. Dar ce înseamnă asta, concret? Cum se face? Și de ce e atât de important?
– Expresia este esențială pentru orice creștin care vrea să înțeleagă Scriptura corect. „Litera” și „spiritul” nu sunt două moduri diferite de a citi Biblia, ci două dimensiuni care trebuie ținute împreună. Dacă le separi, ajungi fie în legalism, fie în misticism. Doar dacă le unești, ajungi la adevăr.
– Hai să începem cu „litera”. Ce înseamnă exact?
– „Litera” este textul propriu‑zis, cuvintele așa cum sunt scrise. În asta trebuie să înțelegi sensul gramatical, contextul istoric, cine vorbește și cui, genul literar, situația concretă descrisă.
Litera este fundația. Fără litera textului, nu ai Scriptură. Dacă vrei, citești „litera” cu mintea, o fotografiezi și atât.
– Deci litera mă ține ancorat în realitatea textului.
– Exact. În plus, litera te împiedică să inventezi sensuri pentru că mintea este rigoare, ea înregistrează și analizează „la rece”.
– Și atunci „spiritul” ce reprezintă?
– „Spiritul” este, de fapt, ceea ce dă viață textului. Ceea ce Dumnezeu ne spune din „spatele” textului. Asta ar trebui să însemne principiu moral etern, adevăr spiritual valabil independent de circumstanțe valabil în orice epocă, în orice loc -, scopul pentru care Dumnezeu a inspirat acel text. Altfel spus, ce vrea Dumnezeu, dând viață Cuvântului, să formeze în tine după ce vei fi citit textul în „litera” lui.
„Spiritul” este viața textului. El pune în mișcare litera.
– Să înțeleg, deci, că spiritul mă ajută să văd dincolo de cuvinte.
– Exact. Spiritul te ferește de rigiditate formei.
– Ce se întâmplă dacă le separăm, pentru că am întâlnit de multe ori situații de acest fel?
– Aici e problema: Litera fără spirit = legalism, o lectură rece, mecanică, care poate deveni chiar periculoasă pentru că te închistează în forme fără viață. Iar spiritul fără literă = misticism confuz, o altă capcană deopotrivă periculoasă.
– Greșesc dacă spun că luându-le împreună, literă și spirit, obții adevărul.
– Exact. Adu-ți aminte ce spune apostolul Ioan în primele versete din Evanghelia sa. Cum spune el că la început a fost Cuvântul, Cuvântul care era cu Dumnezeu, Cuvântul care era Dumnezeu și care s-a întrupat, trăind între noi și aducându-ne, depotrivă, lumină și trăire în neprihănire.
– Citești corect Cuvântul, îl descoperi pe Dumnezeu, descoperi adevărul. Litera îți spune ce scrie. Spiritul îți spune de ce scrie și amândouă te învață cum să îl împlinești, trăindu-l.
– Uite un text dificil, cum ar fi Ieremia 17, ca să fim concreți: „Blestemat este omul care se încrede în om”. Cum îl citim în litera și în spiritul lui?
– Litera spune: „Blestemat este omul care se încrede în om.” O lectură corectă îți spune: „Blestemat este omul care își pune speranța ultimă în om, în locul lui Dumnezeu.”
Dacă iei doar litera, ajungi la paranoia: „Nu mă mai încred în nimeni.”
Dacă iei doar spiritul, diluezi textul: „Nu contează, Dumnezeu nu e chiar așa strict.”
Împreună dau sensul corect: Încrederea absolută aparține doar lui Dumnezeu; încrederea umană este bună, dar limitată doar la ceea ce am putea numi relația „pe orizontală”.
– Deci, a citi Biblia în litera și în spiritul ei înseamnă să respect textul, dar și ceea ce Dumnezeu îmi spune de dincolo de literă.
– Exact. Înseamnă să nu fii nici legalist, nici mistic. Să cauți adevărul, nu scuze. Să fii transformat, nu doar informat.
Este modul în care au citit Scriptura Iisus, apostolii și primii creștini.
– Bun, dar cum fac asta în viața de zi cu zi?
– Hai să vedem:
- Mai întâi, citește textul exact cum este scris. Nu-l întoarce pe toate fețele de la început și, mai ales, nu-l răstălmăci.
- Caută să gândești contextual Cine vorbește? Cui? De ce? Ce vrea Dumnezeu – autorul, până la urmă – să îmi spună, să mă învețe.
- Încearcă să identifici principiul etern. Ce rămâne valabil în orice epocă, în orice circumstanță, dincolo de speculații, demonstrații, deducții și alte provocări ale minții?
- Caută să deslușești intenția lui Dumnezeu cu privire la viața ta. Ce vrea să formeze în tine? Care este impulsul pe care-l primește mintea dar mai ales inima ta și cum ar trebui să transpui în viață cele ce ai aflat.
- Aplică în viața reală Cuvântul. El nu este doar în minte. El trebuie să ajungă la inima ta, acolo unde nasc hotărâri, acolo unde arde flacăra dragostei pentru Domnul, acolo unde Duhul pune lucrurile în mișcare.
- Transpune ceea ce ai desprins din literă și ceea ce îți șoptește Duhul care inspiră Cuvântul în faptele vieții tale. Este cea mai bună verificare a modului în care ai reușit să citești corect Scriptura.
Silviu RAȚIU
