Ziarul electronic al arădenilor

Monografii: Castelul Salbek din Petriş

monografiiÎn documentele din anul 1778, se menţionează că localitatea Petriş împreună cu satele Corbeşti, Obârşia şi Roşia aparţin familiei Salbeck, iar satul Selişte este stăpânit de nobilul Sigismund Iosika.

Contele Salbek provine dintr-o familie de germani cu înclinări de fanatici catolicizanţi derivaţi din Salbeck Matei, care, mai întâi fusese secretar al Principelui din Moldova şi apoi pe la 1733 fusese comisar salin în judeţul Hunedoara.

Din familia aceasta au ieşit prelaţi romano-catolici iezuiţi, şi fanaticul slujbaş judeţean Jakab care a fost formidabil persecutor catolicizant al iobagilor săi ortodocşi.

După înăbuşirea răscoalei din 1784,din ordinul contelui Salbeck vechea aşezare a localităţii Petriş dispare şi toate gospodăriile sunt mutate pe noua vatră, în jurul castelului, (unde se află şi astăzi).

Se începe reconstrucţia castelului Salbec mâna de lucru fiind asigurată tot de către iobagii din comună.

Lucrările vor fi finalizate după 1811, când castelul va fi supraetajat de către Von Matei Salbek. Noul aspect al castelului este diferit faţă de cel vechi care era sub formă de cetate. Este construit în stil neoclasic şi iese în relief prin faţada şi terasa din spate, ambele străjuite de coloane în stil doric construite din gresie.

Pe coloanele de pe faţada nordică se văd şi astăzi heruvimii sculptaţi direct pe ele.

Ca plan, castelul are formă dreptunghiulară având parter şi un etaj. Are două intrări maiestuoase situate una fiind spre nord şi alta spre sud.

Încăperile sunt aşezate una lângă alta având câte o uşă de comunicare între ele. La etaj se ajunge urcând o scară semicirculară. Aşa cum sunt dispuse camerele la etaj, se crede că acestea erau folosite ca şi apartamente de locuit de către stăpânii castelului.

Construcţia este din cărămidă arsă, cu planşee drepte având pardoseli din parchet în formă romboidală, duşumele de scândură şi ciment.

Parcul din jurul castelului are 18,8 ha, are numeroşi arbori printre care şi câţiva stejari seculari. Doi dintre aceştia „stejarii judecăţii” se mai văd şi astãzi în parcul castelului.

sursa: Învăţător Emil Murgu, Comuna Petriş, trecut şi prezent – contribuţie monografică, Editura Mirador, 2009

Share Button

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.