Ceremonia de proclamare publică a canonizării noilor sfinţi români va avea loc pe 4 februarie, la Catedrala Patriarhală, şi va coincide cu aniversarea propriu-zisă a 100 de ani de la adoptarea deciziei Sfântului Sinod de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.
Potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat anul trecut canonizarea a 16 cuvioşi şi preoţi mărturisitori din secolul XX:
* Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie);
* Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie);
* Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie);
* Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie);
* Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie);
* Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie);
* Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
* Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ (6 iulie);
* Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie);
* Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);
* Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie);
* Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie);
* Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai);
* Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);
* Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august);
* Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).
Noii sfinţi sunt reprezentanţi în icoana „Soborul Sfinţilor Români”, care este Icoana Anului omagial-comemorativ 2025.
Sfinţii au fost deja incluşi în Calendarul Ortodox 2025, iar la aproximativ o lună distanţă de la proclamarea generală va fi sărbătorită şi prima zi de pomenire a unuia dintre ei: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj va fi cinstit în toate bisericile în data de 8 martie.
Proclamarea generală a sfinţeniei celor 16 mărturisitori, desfăşurată la Bucureşti, va fi urmată de ceremonii locale de proclamare în eparhiile care au înaintat argumentele pentru canonizarea lor.
Ceremoniile de proclamare locală a canonizării celor cinci sfinţi din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei vor avea loc, cu o singură excepţie, în zilele lor de prăznuire.
În 13 iulie, de Sărbătoarea Aducerii moaştelor Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou la Bucureşti, la Catedrala Patriarhală va avea loc proclamarea locală a canonizării Sf. Pr. Mărturisitor Ilie Lăcătuşu, a cărui zi de pomenire este 22 iulie.
Celelalte proclamări locale vor avea lor în datele de cinstire a sfinţilor respectivi: 16 septembrie pentru Sf. Cuv. Sofian de la Antim; 4 octombrie pentru Sf. Pr. Mărturisitor Dumitru Stăniloae; 23 octombrie pentru Sf. Pr. Mucenic Constantin Sârbu; şi 28 noiembrie pentru Sf. Cuv. Mărturisitor Arsenie de la Prislop.
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction va avea loc la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca în 25 martie, odată cu Hramul Mitropoliei Clujului. Canonizarea celuilalt sfânt din mitropolie, Sf. Pr. Mucenic Ilarion Felea, va fi proclamată în 5 octombrie la Catedrala „Sf. Treime” din Arad.
În Mitropolia Olteniei, proclamările locale vor avea loc în aceeaşi dată cu ziua de prăznuire a acestora: în 10 noiembrie va fi proclamată canonizarea Sf. Cuv. Mucenic Visarion de la Lainici, iar în 26 decembrie cea a Sf. Cuv. Mucenic Gherasim de la Tismana.
Canonizarea Sf. Cuv. Calistrat de la Timişeni şi Vasiova, din Mitropolia Banatului, va fi proclamată local la Mănăstirea Vasiova din judeţul Timiş în 20 iulie.
Lor li s-ar putea adăuga alţi patru părinţi athoniţi de origine română a căror proclamare ar putea avea loc şi la noi dacă Patriarhia Ecumenică îi canonizează anul acesta:
* Cuviosul Nectarie Protopsaltul, supranumit şi Privighetoarea Sfântului Munte;
* Cuviosul Nifon, întemeietorul Schitului Românesc Prodromu;
* Arhim. Petroniu Tănase, fostul stareţ al aceluiaşi schit;
* Ieroschim. Dionisie Ignat de la Chilia Colciu, la a cărui înmormântare a participat actualul Rege Charles al III-lea al Marii Britanii.
Câţiva dintre noii sfinţi au trecut la Domnul la începutul mileniului al treilea după Hristos, astfel că primii sfinţi a căror viaţă pământească s-a desfăşurat (până) în secolul 21 ar putea fi aceşti români.
Procesul de canonizare în Biserica Ortodoxă Română începe la iniţiativa eparhiilor în care persoana propusă şi-a încheiat viaţa pământească: sunt strânse documente şi mărturii, care apoi sunt transmise spre evaluare Sinodului Mitropolitan. Dacă la nivel mitropolitan este aprobată iniţiativa de canonizare, dosarul este înaintat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. După aprobarea de către Sfântul Sinod, format din toţi ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea este proclamată public într-o ceremonie în cadrul căreia credincioşii se familiarizează cu decizia Sfântului Sinod, cu titulatura şi data de prăznuire a sfântului, precum şi cu troparul şi icoana lui.
Anul acesta Biserica Ortodoxă Română aniversează 140 de ani de la dobândirea autocefaliei şi 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. De aceea, anul 2025 a fost declarat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al 20-lea.
