Ziarul electronic al arădenilor

Monografii. Istoria Cetății Șoimoș

Cetatea Şoimoş, atestată documentar prima dată în 1278, a fost construită către sfârşitul secolului al XIII‑lea, între anii 1272 şi 1275, de o familie nobiliară din care făcea parte Paul, ban de Severin, care o cedează mai întâi fratelui său Nicolae, ulterior nepotului său de frate Posa, fiul lui Ioan, în anul 1278.

În conjunctura politică complicată de la finele veacului al XIII‑lea şi începutul veacului al XIV‑lea, cetatea de la Şoimoş a ajuns sub controlul puternicului voievod al Transilvaniei Ladislau Kan (1294‑1315), care a stăpânit cetatea prin interpuşi, care erau şi comiţi ai Aradului: Alexandru (castelan în jurul anului 1310) şi Dominic (comite la 1311).

În anul 1311 este menţionat Dominic, castelan de Şoimoş, care era în acelaşi timp şi comite de Arad.

Dintre comiţii şi vicecomiţii de Arad care au fost şi castelani la Şoimoş îi menţionăm pe Dionisie (în 1311), Mihai (înainte de anul 1319), Toma (în 1319), Alexandru (cândva la începutul secolului al XIV‑lea), Ladislau (în 1344), Mihai (la 1351), Ştefan (la 1360), Ladislau şi Ioan (în 1398 şi 1400).

Acest fapt era oarecum iresc şi uşor de explicat, deoarece Cetatea Şoimoş avea ziduri şi turnuri de piatră deosebit de puternice, precum şi o poziţie geografică şi strategică greu de cucerit în caz de asediu.

Cetatea Şoimoş, de mare importanţă militară şi strategică, este întărită şi mărită de voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, imprimându‑i caracteristici gotice târzii, cărora mai târziu li s‑au adăugat şi unele elemente renascentiste.

La cetatea din Şoimoş se mai vede într‑un perete al ruinei de la nivelul etajului un frumos cadru de uşă gotică cu baghete, aparţinând ultimilor ani ai secolului al XV‑lea.

Însemnătatea Cetăţii Şoimoş rezultă şi din domeniul său foarte întins, care cuprindea peste 100 de sate în a doua jumătate a secolului al XV‑lea, între care 79 de sate româneşti.

În anul 1446, în urma unui proces, Cetatea Şoimoş ajunge în stăpânirea lui Iancu de Hunedoara, care şi‑a înlăturat adversarii (foştii proprietari ai cetăţii), acordându‑le o serie de compensaţii, dar abia în anul 1453 stăpânirea lui Iancu a fost oficializată de tânărul rege al Ungariei Ladislau al V‑lea.

În vremea regelui Matia Corvin, Cetatea Şoimoş a fost zălogită, fiind stăpânită de mai mulţi nobili – Jan Giskra, fostul comandant husit (în 1462), când întreţinerea cetăţii era estimată la circa 1.000 de florini anual; între 1471‑1487 de Nicolae şi Iacob Bánfy, cel dintâi fiind comite de Arad.

În anul 1487, Cetatea Şoimoş a fost confiscată cu forţa de la nobilii maghiari din familia Bánfy, acuzaţi de inidelitate faţă de rege, ulterior aparţinând lui Ioan Corvin, fiul natural al regelui Ungariei.

sursa: Dr. Stelean Ioan Boia, Orașul Lipova, extras din „Dictionarul istoric al localitatilor din Județul Arad”, Vol. I, Orașe, coordonatori Sorin Bulboaca, Doru Sinaci, 2019

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.