Ziarul electronic al arădenilor

Ludwig van Beethoven, un rebel înnăscut

beethovenLudwig van Beethoven (1770 – 1827) este unul dintre cei mai cunoscuți compozitori ai tuturor timpurilor. Muzica lui nu cunoaște granițe și chiar și cei care nu au o legătură directă cu muzica clasică cunosc cu siguranţă acordurile de început ale Simfoniei a V-a.

Chiar dacă a devenit rapid celebru, viata sa nu este foarte cunoscută. Există scrisori și corespondențe ale acestuia, însă nu sunt complete, astfel că cei care au încercat să refacă biografia sa au ajuns la rezultate și interpretări total diferite.

Beethoven s-a născut într-o familie de muzicieni, la Bonn, în 1770. La 16 ani călătorește la Viena în dorința de a lua lecții de la Mozart, lucru care nu s-a realizat.

Din cauza morții mamei, el trebuie să se întoarcă după 14 zile la Bonn și să preia rolul de cap de familie. Abia în 1792 se stabilește definitiv la Viena, unde rămâne până la moarte. La vremea aceea Viena era considerată capitala muzicii.

Mozart a murit aici, Haydn încă mai trăia. La 22 de ani, Beethoven era hotărât să își croiască drum ca profesor și compozitor.

Câțiva aristrocrați și Joseph Haydn l-au ajutat susținându-l cu bani sau punându-i la dispoziție săli de concerte. Cu aceste ajutoare și cu ceea ce a câștigat din compozițiile sale a putut să trăiască foarte bine. La Viena el a compus cele mai importante lucrări.

Beethoven a iubit natura și de aceea aproape în fiecare vară se retrăgea la ţară, în jurul Vienei, în locuri cu pajiști, câmpuri, păduri și râuri şi în mijlocul naturii se reîncărca cu energie, zicând că un copac pentru el valorează mai mult decât un om.

Ajungând vestit, Beethoven ar fi putut să fie un om fericit, dar în jurul vârstei de 30 de ani s-a îmbolnăvit de o boală teribilă pentru un muzician și anume a început să își piardă tot mai mult auzul și nu şi-a mai putut auzi muzica.

În disperarea sa se gândește chiar la sinucidere, dar voința lui întrece totuși disperarea și îl face să muncească și mai mult. Ca urmare a surdității, el devine susceptibil și iritat vis a vis de ceilalți oameni și face cu plăcere plimbări lungi singur în care compunea în minte melodii pentru lucrările sale.

La 48 de ani este complet surd, dar compune mai departe, chiar dacă nu își mai aude compozițiile târzii, așa cum s-a întâmplat și cu renumita Simfonie a IX-a. Nici cu femeile Beethoven nu a avut mai mult noroc. Deşi s-a îndrăgostit adesea puternic de tinere aristocrate, cărora le dădea lecții de pian, și a făcut și mai multe cereri în căsătorie, niciuna dintre ele nu a vrut să se lege de Beethoven.

Pe vremea aceea, aristocrații nu se căsătoreau în mod obișnuit cu ne-aristocrații și nici nu era ușor să trăiești mereu în liniște și pace cu compozitorul și muzicianul Beethoven.

Beethoven a fost un rebel înnăscut, atât în muzică, cât și în viaţa de zi cu zi. De exemplu el nu a purtat niciodată perucă, aşa cum se obișnuia pe vremurile acelea și nici nu își pudra părul.

Pentru că nu era deosebit de politicos sau prietenos a trebuit să își schimbe adesea locuințele (de 69 de ori de-a lungul timpului petrecut în Viena).

Cu toate acestea, a fost  foarte apreciat ca muzician.

În 26 martie 1827, Beethoven moare la vârsta de 56 de ani, după o boală lungă. Popularitatea sa de atunci a făcut ca la înmormântarea să se adune în jur de 20.000 de oameni.

Beethoven a lăsat posterității 340 de lucrări, printre care simfonii, concerte de pian, cvartete de coarde și o operă. Mormântul lui Beethoven se află în cimitirul central din Viena.

Casele memoriale din Viena

Casa Pasqualati (Pasqualati-Haus)

Ludwig van Beethoven a trăit  între 1804 și 1815, cu anumite întreruperi (în total 7 ani ) la adresa Mölkerbastei, în casa celui care i-a  fost susţinător, Johann Baptist Freiherr von Pasqualati.

Cea mai mare lucrare compusă aici a fost opera „Leonore“, care mai târziu a fost „rebotezată“ împotriva dorinței lui Beethoven în „Fidelio“.

Casa Pasqualati (Pasqualati-Haus) a rămas neschimbată și are și în ziua de astăzi aceeași formă din 1791. În această casă au fost cu siguranță elaborate simfoniile a V-a și a VI-a de care Beethoven s-a ocupat în timpul sejururilor de vară în Baden și Heiligenstadt.

Mai târziu, tot aici a fost creeată pentru pian și piesa mică, dar atât de cunoscută, “Für Elise” și în cele din urmă compozițiile Cvartet de coarde op. 95, Trios pian op.97, Simfonia a VII-a și a VIII-a, precum și Sonatele la vioară op. 96.

La sfârșitul lunii mai 1810, Beethoven a cunoscut-o pe Bettina Brentano, scriitoare germană și reprezentantă de seamă a romantismului. Aceasta a câștigat încrederea compozitorului și a folosit prietenia ei cu Goethe pentru a aranja o întâlnire a celor două personalități.

Bettina Brentano l-a vizitat pe Beethoven pe când acesta se afla pentru a doua oară în Casa Pasqualati și a transcris impresiile în romanul „Goethes Briefwechsel mit einem Kinde“ (Schimbul de scrisori a lui Goethe cu un copil).

Interesul  reciproc al celor două personalități a fost negreșit datorat medierii Bettinei Bretano și stimulat prin munca lui Beethoven la  lucrarea muzicală Egmont, la care compozitorul lucra în acea perioadă, după tragedia cu același nume de Johann Wolfgang von Goethe .

Beethoven Pasqualati-haus

Adrsa: Mölker Bastei 8  1010,   Wien

Se poate vizita de marţi până duminică, de la 10.00 la 13.00 şi de la 14.00 la 18.00

Locuința lui Beethoven din Heiligestadt

Heiligenstadt a fost la începutul sec. al XIX-lea un sat de viticultori de sine stătător, care a luat o amploare economică și datorită unor băi care se aflau pe teritoriul parcului de astăzi.

Băile fiind alimentate și de izvoare de ape minerale cărora li se atribuiau puteri vindecătoare, atrăgeau o mulțime de vizitatori care veneau la cură, printre care erau și multe personalități din viaţa culturală vieneză.

Ludwig van Beethoven a căutat aici să își vindece sau cel puțin să își amelioreze problemele de auz.

De casa de la fosta adresă Herrengasse 6 se presupune că Beethoven a fost legat în mod special. Aici el a scris, în 1802, scrisoarea adresată fratelui lui, pe care însă nu a trimis-o, în care își exprima disperarea în ceea ce privește surditatea sa din ce în ce mai accentuată, lucru care i-a conferit scrisorii rolul de testament (“Heiligenstädter-Testament“).

În această casă Beethoven a lucrat la Simfonia a II-a, la variațiunile pentru pian op. 34 și  35 și la părți din cele 3 Sonate pentru pian op.30.

Beethoven Wohnung Heiligenstadt

Adresa: Probusgasse 6, 1190, Wien

Se poate vizita de marţi până duminică, de la 10.00 la 13.00 şi de la 14.00 la 18.00.

Beethoven Eroica-haus

Ludwig van Beethoven a petrecut vara anului 1803 în suburbia de atunci a Vienei, Oberdöbling, care pe vremea aceea era înconjurată de câmpuri, grădini și de podgorii, locul unde își petreceau vara la răcoare mulţi vienezi bogați.

Aici a fost creeată, în perioada mai – noiembrie a anului 1803, cea mai mare parte a Simfoniei a III-a „Eroica“, compoziție care l-a consacrat pe compozitor ca pe un revoluționar al muzicii.

Lucrarea a întrecut toate compozițiile sale de până atunci, atât în lungime, cât și în îndrăzneală și bogăția de idei. Inițial compozitorul a dedicat „Eroica“ lui Napoleon Bonaparte, ca mai apoi să se revoce dedicația, în decembrie 1804, când a aflat despre propria încoronare a acestuia ca împărat.

Compozițiile sale erau dedicate mai ales protectorilor săi aristrocrați, arătând în acest fel mulțumirea pentru susținere și suportul financiar.

Astfel, Sonatele Waldstein, sonatele pentru Pian op.53 au fost gândite pentru contele Ernst Graf Waldstein. Cu Concertele Triple op.56 (vioară, violoncel şi pian) și-a arătat recunoștința familiei nobile Lobkowitz. Ambele lucrări au fost creeate în același timp cu „Eroica“.

Pentru această simfonie, Franz Joseph Maximilian Fürst Lobkowitz (1772 – 1816) și-a rezervat drepturile de primă audiție pentru o jumătate de an. Ea a fost prezentată în palatul sau de orchestra sa privată, pentru un cerc restraîns de invitați. Beethoven Eroica-haus

Adresa: Döblinger Hauptstraße 92, 1190   Wien,

Este deschisă numai după o anunţare prealabilă, la tel. +43-1-505 8747-85173, cu cel puţin două săptămâni înainte de data dorită.

La toate aceste case memoriale, intrarea pentru adulți costă 4 euro. Pentru pensionari, studenți, persoane cu handicap costă  3 euro, iar pentru tinerii cu vârste până la 19 ani intrarea este liberă.

Rodica Roșca

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.