Proiectul de consolidare a Cetăţii Şoimoş, care a fost afectată în urmă cu doi ani de prăbuşirea unui zid, a fost întârziat din cauza primului pachet de măsuri de austeritate aprobat de Guvern anul trecut, care nu a mai permis Primăriei Lipova să cheltuie pentru realizarea studiilor necesare obţinerii fondurilor.
Cetatea Şoimoş urma să fie consolidată cu fonduri de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), însă pentru ca banii necesari să fie alocaţi, ar fi trebuit realizat înainte un studiu de fezabilitate, pentru care era nevoie, de asemenea, de un studiu geotehnic şi o descărcare arheologică.
Primarul oraşului Lipova, Florin Pera, a declarat joi, pentru Agerpres, că anul trecut, în momentul în care trebuia să se aloce bani pentru realizarea studiilor, Guvernul a blocat astfel de cheltuieli prin primul pachet de măsuri de austeritate.
„La scurt timp după prăbuşirea zidului, am făcut demersuri pe lângă CNI şi Institutul Naţional al Patrimoniului pentru a obţine finanţările necesare, însă ne-au fost solicitate mai multe studii. Pentru descărcarea arheologică, a durat mult să găsim un specialist. Iniţial am găsit la Muzeul Judeţean, dar domnul a plecat în Cluj, ulterior am căutat la Timişoara, iar anul trecut am găsit la Oradea. Doar că atunci când trebuia să alocăm fonduri pentru studii, a fost aprobat de Guvern primul pachet de austeritate şi nu am mai putut cheltui bani pe aceste proceduri. Totuşi, în decembrie, s-au făcut modificări legislative care ne-au permis din nou continuarea procedurilor, dar la final de an nu am mai avut buget”, a explicat Florin Pera.
El a declarat că imediat după aprobarea bugetului pe 2026 se vor aloca bani pentru realizarea studiilor, astfel încât să poată fi obţinută finanţarea de la CNI.
Primarul a precizat că evaluarea costurilor de consolidare va fi cunoscută doar după realizarea studiului de fezabilitate.
Florin Pera a subliniat că, fără existenţa studiilor, nu ar fi fost posibilă nici accesarea fondurilor europene prin ADR Vest.
„Depunerea documentaţiei la ADR Vest presupune existenţa unui proiect matur, cu studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi toate avizele necesare. Vom face toate demersurile pentru consolidarea acestui obiectiv istoric pe care îl considerăm stema oraşului”, a spus edilul.
Administraţia locală consideră că, prin acest proiect, se va face „un pas uriaş pentru dezvoltarea turismului şi, implicit, a oraşului”, pentru că „se va reda comunităţii şi întregii ţări un obiectiv istoric şi de patrimoniu deosebit”.
Un zid al Cetăţii Şoimoş s-a prăbuşit, în februarie 2024, iar ulterior au fost luate măsuri pentru izolarea locului, cu risc pentru vizitatori.
Prefectul judeţului Arad, Mihai Paşca, s-a declarat nemulţumit, miercuri, pentru că niciun proiect pentru atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea unor monumente istorice nu a fost depus în judeţ, el menţionând în acest sens Cetatea Şoimoş.
Paşca a spus că în 2025 a organizat întâlniri cu responsabilii locali pentru a-i sensibiliza „în problematica atragerii fondurilor europene” pentru salvarea unor monumente importante, dar că nu au fost depuse proiecte.
„Punctual, a fost acea problematică legată de monumentele Clasa A, am arătat că există o linie de finanţare disponibilă prin ADR Vest, pentru monumentele importante, cum ar fi Cetatea Aradului, Mănăstirea din Gai, Sinagoga, Cetatea Şoimoş… Iniţial, astăzi (miercuri – n.r.) trebuia să se încheie termenul de depunere a proiectelor, înţeleg că el a fost prelungit. Din câte cunosc, din păcate, până în acest moment nu a fost depus niciun proiect din Arad”, a spus prefectul.
El a afirmat că se gândeşte la Cetatea Şoimoş, „unde, vă amintiţi, am avut situaţii regretabile în care a început să se dărâme”.
Cetatea Şoimoş, una dintre cele mai frumoase cetăţi medievale de pe teritoriul României, a fost construită după primele invazii ale tătarilor în zonă şi a fost atestată documentar din anul 1278. Complexul se află pe lista monumentelor istorice.
sursa: Agerpres
Cetatea Şoimoş ar urma să fie consolidată cu fonduri de la CNI
