Ziarul electronic al arădenilor

A fost lansată platforma digitală „Poveştile Sinagogilor“ din vestul ţării

Opt sinagogi din Banat şi Arad vor putea fi vizitate pe platforma digitală intitulată „Poveştile Sinagogilor“, lansată joi de Asociaţia Pantograf şi Comunităţile Evreilor din Timişoara, Arad, Lugoj, Caransebeş şi Reşiţa.

Platforma conţine o serie de mărturii colectate în ultimii 20 de ani de către Grupul de antropologie culturală şi istorie orală de la Fundaţia A Treia Europă, coordonat de conferenţiar Smaranda Vultur, pe de altă parte, de către fiica fostului Prim Rabin al Timişoarei dr. Ernest Neumann, autoarea de cărţi despre această comunitate, Getta Neumann.

Preşedinta Comunităţii Evreilor din Timişoara, Luciana Friedmann, a declarat că acest proiect îşi propune să recupereze bucăţi de memorie, în contextul în care sinagogile sunt o combinaţie dintre istorie şi prezent.

„Vrem şi să vedem aceste sinagogi renovate, dar şi să nu se piardă valoarea lor de simbol a ceea ce au reprezentat ele în trecut. (…) Se realizează un lucru bun pentru oraş, dar şi pentru comunitatea noastră, prin faptul că memoria unor oameni nu se pierde. Dacă între cele două conflagraţii mondiale, în momentul de glorie, în Timişoara trăiau în jur de 13.000 de evrei, astăzi mai sunt în jur de 600“, a afirmat Luciana Fridmann.

Conferenţiarul Universităţii de Vest din Timişoara Smaranda Vultur, care a scris mai multe volume dedicate comunităţii evreilor din Banat şi din România, între care „Memoria salvată. Evreii din Banat. Ieri şi azi“, a precizat că este fascinată de sinagogile mici, cum este cazul Reşiţei.

„Sunt fascinată cum a supravieţuit acolo o comunitate care în anii 2000 mai avea vreo 20 de evrei. Şi eu, când spun ‘evreii din Timişoara, ieri şi azi’ m-am referit la evreii care erau atunci în Timişoara, dar erau din Sighetul Marmaţiei, din Maramureş, evrei care au fost alungaţi şi ale căror familii au fost duse la Auschwitz.

Toată industria uşoară a Timişoarei, tot centrul oraşului (palatele de astăzi, n.r.) a fost construit prin ei, au făcut şcoli evreieşti. (…) În vremea Holocaustului, Comitetul de Naţionalizare Român instalat de Ion Antonescu i-a scos din aceste case şi au trecut în proprietatea statului, ca după război să revină în ele. Acesta este un alt lucru care m-a impresionat foarte mult. În 1948, statul a confiscat totul şi au fost nevoiţi să plece“, a relatat Smaranda Vultur.

Proiectul „Poveştile Sinagogilor“ este parte a unui puzzle început anul trecut, prin organizarea unei serii de concerte în sinagogile din Banat şi Crişana şi care va fi continuat în anii următori.

„Prin acest proiect ne dorim să valorizăm patrimoniul construit şi imaterial al comunităţii evreieşti. Aceasta o facem prin punerea în valoare a patrimoniului construit al sinagogilor, iar pe platformă sunt tururi virtuale, imagini cu detalii, istoricul şi povestea fiecărei sinagogi. Pe de altă parte, ne dorim să contextualizăm aceste sinagogi, să vorbim despre comunităţile care le-au construit şi mai ales despre destinele acestei comunităţi în ultima sută de ani. Fiecare sinagogă are o poveste mai tristă sau mai puţin tristă“, a afirmat pentru AGERPRES Ovidiu Miron, coiniţiator al proiectului „Poveştile Sinagogilor“.

sursa: Agerpres

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.