Chiar dacă motto-ul actual al turismului vienez este „Viena – acum sau niciodată” („Wien – jetzt oder nie”), pe autostradă se poate citi încă vechiul logo „Wien ist anders” (Viena este altfel), motto care a fost folosit ani la rând, fără ca acest „altfel” să fie specificat.
Fiecare dintre cei ce vizitează capitala austriacă simt orașul altfel, dar toți intră necondiţionat în atmosfera vieneză și sunt copleşiţi de sentimentul de “imperial”.
Bineînțeles că Viena este un oraș mare, cum sunt multe altele și împarte aceleași probleme cu Berlinul, Parisul, Londra, Roma şi multe alte oraşe mari de pe mapamond. Și în Viena se stă uneori pe autostradă, la metrou lumea se împinge, oamenii se grăbesc, comercianții vor neapărat să câștige.
Cu toate acestea, Viena este „altfel”. Viena este un oraș „verde”, al cărui centru este înconjurat în principiu de parcuri și alei.
Schönbrunn, Belvedere, Augarten, Prater sunt, de fapt, areal-uri înverzite în mijlocul orașului şi la acestea se adaugă natura pădurii vieneze (Wienerwald) de la Lainzer Tiergarten (Gradina zoologică Lainz) în vest, până la Kahlen – și Bisamberg în nord, pe un areal de oraș de 20×20 km.
Vienezii merg tradițional la Heurigen (cramă). Aceste crame sunt amplasate la periferia Vienei și fac şi ele ca Viena să fie altfel.
Cuvântul „Heuriger“ denumește nu numai localul în sine, ci și vinul din anul în curs care se poate bea în local și care tradițional este denumit la fel Heurigewein până în 11 noiembrie (Martini), când se sărbătorește Sf. Martin.
Acestă sărbătoare în Bavaria și Austria este dedicată sfântului Martin von Tours și este începutul postului.
În Austria este obiceiul ca în acestă zi să se mănânce friptură de gâscă. Legenda spune că împotriva voinței lui, populația din Tours a cerut ca Martin să fie făcut episcop.
Acesta însă, fiind deosebit de modest, s-a considerat nevrednic pentru această numire și s-a ascuns într-un coteț de gâște. Gâștele însă au făcut o mare gălăgie și el a fost găsit și hirotonisit ca episcop.
O explicație istorică a legendei cu gâștele este aceea că în feudalism în ziua de Martini trebuia dată o contribuție, care cel mai des era o gâscă (gans) și de aceea aceasta a primit denumirea de Martinigans.
Și pentru că această zi, Martini, în mod tradițional se sărbătorea cu o seară cu muzică și dans, s-a propus ca gâsca să fie mâncată festiv.
În Austria, dar și unele regiuni din Germania, Elveția și Tirolul de Sud, în ziua de Sfântul Martin se fac procesiuni la care copiii merg la lăsarea întunericului pe străzi cu felinare și lampioane din hârtie și carton făcute de ei la grădinița și la scoală și cântă cântece tradiționale. Tot acum este sfințit cu vinul nou.
Cramele vieneze (Wiener Heurigen) oferă pe lângă vinurile de masă şi un sortiment bogat de vinuri fine la sticlă, sortiment adecvat climei speciale vieneze.
Pe când cramele (Heurige) sunt traditionale, Viena poate să fie şi inovativă. Faptul că în preajma Dunării se produceau mereu inundaţii şi pericolul lor era mereu prezent, în anii ‘70 s-a hotărât să se facă o „a doua Dunăre” şi atfel s-a realizat în acelaşi timp Donauinsel (Insula Dunării), care atunci când nivelul apei este normal serveşte ca loc de recreere.
Aici are loc, la sfârşitul lui iunie, Donauinselfest (Festivalul de pe insula Dunării) o sărbătoare în aer liber, care durează trei zile (şi trei nopţi).
Cinci reguli pentru turiștii care vizitează Viena
1. Orașul vechi “Die Altstadt” este pentru turiști mai ales “inima Vienei”, bezircul. În nici un caz să nu vă limitaţi numai la a vizita doar acest centru vechi al Vienei, pentru că și celelalte bezircuri (cartiere) au foarte multe lucruri interesante.
2. Pe treptele rulante de la metrou ( Wiener U-Bahn) fără excepție se stă pe partea dreaptă și se urcă pe stânga. Cine nu se conformează, este dat pur și simplu la o parte și cunoaște și partea nepoliticoasă a vienezilor.
3. Dacă doriți sa mergeți la concert sau la operă și vi se oferă bilete de la persoane îmbrăcate în costumul lui Mozart este mai bine să refuzați și să cumpărați biletele de la casieria operei sau filarmonicii sau din locuri speciale de vânzare a biletelor și nu neapărat de la Mozart.
4. Cei ce doresc ca la cumpărături sa găsească piese mai deosebite și individuale trebuie să se abată de la Kärntner Straße sau die Mariahilfer Straße. Magazine micuțe ale designerilor austrieci se găsesc de exemplu pe strada Neubaugasse, în jur la Spittelberg sau pe strada Siebensterngasse. Dacă vă familiarizați cu Viena trebuie să țineți minte că în bezircul 7 se poate cumpăra cel mai bine.
5. Cine ajunge la Viena trebuie să viziteze neapărat o cafenea tradițională. Într-o cafenea vieneză (Wiener Kaffeehaus) nu se comandă niciodată o cafea. Trebuie comandat felul cafelei dorite și anume se comandă: capucino, melanj, o cafea mică sau mare Braunen, Einspänner, Häferlkaffee sau orice altă cafea dorită, dar niciodată doar cafea.
Specialitățile de cafea vieneză
Einspänner – kleiner Mokka im Glas mit viel Schlagobers (doppelter Einspänner: großer Mokka)
Häferlkaffee – cafea în cană și nu în ceașcă, mai ales cu mult lapte, o cafea la filtru; inițial Häferlkaffee era denumită cafeaua de cicoare sau înlocuitori de cafea.
Almkaffee/Gebirgskaffee – cafea cu frișcă, gălbenuș de ou și țuica de fructe
Biedermeier – cafea cu frișcă și lichior de caise
Schale Braun – jumătate cafea și jumătate lapte
kleiner Brauner – o cafea Mokka cu lapte sau frișcă în ceașcă mică. Frisca pentru cafea sau laptele din care se transformă o cafea mica neagră (kleiner schwarzer) într-una mică maro (kleiner Brauner ); este servit[ tradiţional în căniţe minuscule din porţelan aduse la masă separată pe o tăviţă, pentru ca oaspetele să îşi poată face singur combinaţia dorită.
großer Brauner – Mokka dublă cu frișcă într-o cană mare
Doppelmokka – espresso dublu în cană mare
Einspänner – o cafea Mokka mică servită în pahar cu multă frişcă
doppelter Einspänner – o cafea Mokka mare cu multă frişcă
Eiskaffe englischer Art – o treime cafea, o treime gheaţă, o treime frișcă
Fiaker – o cafea mokka mare în pahar de sticlă cu mult zahăr și cu un păhărel de șliboviță sau rom.
Franziskaner – o cafea ușoară melanj cu frişcă
Gespritzter – cafea neagră cu cognac sau rom
Schale(rl) Gold – cafea cu frișcă ceva mai deschisa la culoare decât cafeaua Brauner
Granita di Caffè – înghețată granule peste care se toarnă o cafea neagră foarte dulce.
Kaffee Kirsch – cafea cu Kirschwasser (distilat din cireşe)
Intermezzo – o cafea Mokka mică peste care se toarnă ciocolată fierbinte și deasupra se pune frișcă și praline
Kaffee verkehrt – cafea cu 2/3 lapte şi 1/3cafea (Wien)
Kapuziner – cafea neagră cu puţină frișcă lichidă
Katerkaffee – cafea tare care este îndulcită cu zahăr cubic pe care a fost înainte răzuit pe coaja de lămâie.
Konsul – cafea mokka cu puţină frișcă
Kosakenkaffee – cafea Mokka în Einspännerglas, amestecată cu zahăr lichid, vin roşu și votcă
Marghiloman – cafea Mokka cu Weinbrand/Cognac
Mazagran – cafea rece dulce cu bucăți de gheaţă și Weinbrand/Cognac sau Maraschino
Melange – jumătate cafea, jumătate lapte
Kaisermelange – Mokka cu gălbenuș de ou cu miere și Weinbrand/Cognac (în Viena)
Wiener Melange – cafea melanj cu lapte spumă servit în pahar de sticlă (în Viena)
Maria Theresia – Mokka cu un mic adaos de lichior de portocale
Mokka gespritzt – Mokka cu Weinbrand/Cognac și Rom
Othello – ciocolată fierbinte cu Espresso
Piccolo – cafea mică neagră cu frișcă
großer Schwarzer ( großer Mokka) – Mokka dublă în ceaşcă mare
kleiner Schwarzer (kleiner Mokka) – Mokka simplă în ceaşcă mică
Sperbertürke – cafea tare dublă, cu zahăr cubic, cafea turcească
überstürzter Neumann – frişcă în ceaşca goală peste care se toarnă la masă cafea fierbinte
ungarischer Kaffee – cafea tare, îndulcită, servită pe gheaţă, amestecată cu frişcă rece şi servită în pahar
Verlängerter – o kleiner Schwarzer care este “prelungită” cu o cantitate egală de apă fierbinte
Weißer mit Haut – cafea Melange uşoară (cafea cu lapte deschisă la culoare), servită cu o pojghiţă de lapte (Viena)
Zarenkaffee – Espresso tare, pe care se pune gălbenuş de ou bătut cu zahăr
În cafenelele vieneze, după tradiţie, Mokka este o cafea neagră asemănătoare cu Espresso, pregătită în mod normal cu mai multă apă.
O specialitate vieneză este şi Einspänner, care face parte exclusiv din tradiţia vieneză. Numele ei provine de la hăţurile ţinute în mână de căruţaşi care cu o mână ţineau frâul şi în cealaltă mână cafeaua.
Cafeaua avea deasupra un strat gros de frişcă bătută cu scopul de a ţine cafeaua cât mai mult fierbinte. În general, cafeaua Einspänner se bea fierbinte prin frişca rece.
Rodica Roșca
