O nouă tendinţă remodelează harta imobiliară a Aradului – locuinţele scumpe din municipiu au transformat satele în destinaţia perfectă a tinerilor. Atracţia este dublă: preţuri în medie la jumătate şi posibilitatea de a investi diferenţa de bani în spaţiu mai mare, linişte şi un confort sporit, punând sănătatea şi calitatea vieţii pe primul loc.
Tinerii care aleg să se mute la ţară o fac, în primul rând, pentru că locuinţele sunt mai ieftine, dar şi pentru că, în ultimii ani, condiţiile de trai şi confort s-au schimbat în mediul rural. De la drumuri reabilitate, la reţele de apă şi canal noi, dar şi şcoli construite de la zero sau modernizate cu bani europeni.
Consultanţii imobiliari contactaţi de Agerpres au declarat că interesul pentru sate a crescut constant în ultimii doi ani.
„Există acest trend în rândul cuplurilor de tineri. Majoritatea clienţilor noştri care caută case la ţară au între 35 şi 45 de ani. Motivul principal este legat de preţurile mult mai accesibile. O casă în mediul rural costă jumătate sau chiar mai puţin faţă de un apartament în municipiul Arad. Dacă este să vorbim despre ce se caută, majoritatea cererilor sunt pentru case care se încadrează într-un buget de 20.000 – 35.000 de euro, case mai vechi care pot fi rehabilitate”, a declarat consultantul imobiliar Cristian Trânc.
El spune că tinerii au descoperit că satele arată cu totul altfel faţă de acum un deceniu.
„Maşină are mai toată lumea în ziua de azi, iar drumurile sunt destul de bune. Tinerii au descoperit că pot avea parte de un confort similar cu cel de la oraş şi în sate”, a spus Cristian Trânc.
Printre clienţii săi se numără români care lucrează în străinătate şi care au vrut să investească într-o casă fie pentru că au de gând să revină în ţară în următorii ani, fie pentru a avea casă de vacanţă aici.
„Luna trecută, am vândut la Vărşand o casă unor tineri care au lucrat în SUA, la o companie foarte cunoscută pe plan internaţional, iar acum vor să trăiască aici o viaţă mai sănătoasă, mai aproape de natură şi să fie independenţi din punct de vedere al facturilor la utilităţi, astfel că fac o investiţie frumoasă în acest sat de la graniţa cu Ungaria. Interesant este că mulţi români plecaţi în străinătate caută acum case în satele noastre. Aceştia nu ţintesc neapărat zonele apropiate de municipiu, ci sate mai îndepărtate de aglomeraţia urbană. Cuplurile din Arad, în schimb, sunt interesate să fie mai aproape de oraş”, a declarat Cristian Trânc.
În localitatea Ţipari, o casă cu trei camere şi anexe, construită în 1962, cu un teren de aproape 3.000 de metri pătraţi, a fost listată la preţul de 25.000 de euro, iar la Vărşand, o casă cu cinci camere, anexe şi un teren de peste 3.100 de metri pătraţi a fost vândută recent cu 40.000 de euro.
Un alt consultant imobiliar, Cristian Sala, spune că o casă locuibilă mai aproape de municipiul Arad, la 15-20 de minute de mers cu maşina, costă 50.000-60.000 de euro, în timp ce imobilele aflate la distanţă mai mare pot costa jumătate din această sumă.
„Pentru că sunt mult mai accesibile decât apartamentele din oraş, mulţi tineri se îndreaptă spre sate, unde caută fie case mai vechi pe care le modernizează, fie terenuri pe care construiesc de la zero. Este un trend evident, mai ales în ultimul an. În oraş, un apartament la bloc costă 1.000 – 1.300 de euro/metrul pătrat util, dar la sate poţi construi o casă, cu tot confortul de la oraş, cu 500 de euro/metrul pătrat util. Aici, în schimb, ai spaţii generoase, ai şi grădină, care poate oferi un mediu de viaţă mai sănătos”, a spus Cristian Sala.
El afirmă că mai ales familiile tinere care au copii şi nevoie de spaţiu mare caută casele la ţară, în primul rând datorită preţurilor accesibile. Aceste familii preferă zonele apropiate de municipiu, pentru oferta educaţională mai mare şi pentru că există locuri de muncă diversificate.
Casele din zonele mai izolate sunt cele mai ieftine, cum ar fi sate de pe Valea Mureşului, unde se vând cu o medie de 30.000 de euro, spune consultantul imobiliar Bogdan Holocan.
„În unele cazuri, aceste sate suferă la capitolul infrastructură şi lipsa reţelei de gaz. Totuşi, sunt clienţi care caută astfel de zone, am acum persoane care îmi cer casă în mijlocul pădurii, şi nu pentru vacanţă, ci pentru a trăi acolo cu familia”, a spus Bogdan Holocan.
Casele la ţară sunt căutate, în general, pentru a fi folosite ca locuinţe permanente, dar sunt şi familii care vor să aibă un loc în care să se retragă la sfârşit de săptămână.
„Ideea de a cumpăra o casă la ţară a plecat de la nevoia de a elimina din stresul acumulat zi de zi. Nu vrem să renunţăm la locuinţa din oraş, ne dorim să avem un loc mai rustic în care să petrecem weekend-urile, o oază de linişte în care să ne încărcăm pozitiv pentru o nouă săptămână. Avem nevoie de conexiune cu natura, să ne bucurăm măcar două zile din şapte de această oază”, spune Cristian Aconi, un antreprenor de 35 de ani.
El a fost încurajat de prieteni, care s-au mutat la sat de câţiva ani.
„Au livezi, au grădină şi îşi cultivă legumele pentru a se bucura de o alimentaţie cât mai sănătoasă. Asta îmi doresc şi eu pentru familia mea”, a spus bărbatul.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Arad, Iustin Cionca, afirmă că acest trend a apărut odată cu dezvoltarea infrastructurii rurale cu ajutorul fondurilor europene.
„Peste tot unde am modernizat drumurile, valoarea terenurilor şi a caselor a crescut, pentru că şi interesul pentru aceste zone este mai mare. E normal să fie aşa, o familie care doreşte să migreze de la oraş la ţară caută infrastructură bună. Trebuie să recunoaştem că, în ultimii ani, administraţiile locale şi cea judeţeană am avut la dispoziţie fonduri ca niciodată, atât europene, cât şi naţionale. Sunt sute de proiecte de realizare a reţelelor de apă, canalizare sau gaz, de refacere a drumurilor, şcolilor, unităţilor sanitare, pentru că şi de aceste servicii au nevoie cei care migrează spre sate”, a declarat Cionca.
El a menţionat un proiect al CJ Arad prin care 200 de săli de clasă din mediul rural sunt modernizate.
Comuna Vladimirescu, care are cea mai mare creştere a populaţiei în ultimii ani, a fost nevoită să construiască grădiniţe şi şcoli noi, sau să le modernizeze pe cele vechi. Comuna, lipită de oraşul Arad, are 18.000 de locuitori, fiind cea mai mare unitate administrativ-teritorială din judeţ după municipiu. Cu adresa declarată în comună sunt în jur de 15.500 de locuitori, pentru că sute de familii care şi-au cumpărat sau construit case în Vladimirescu şi-au păstrat locuinţele din Arad.
„Anual, în jur de 250 de persoane se mută cu acte în comuna noastră. Dacă comparăm ciclul electoral din 2020 cu cel din 2024, avem în plus 1.000 de votanţi. Dar creşterea populaţiei vine şi cu provocări foarte mari, infrastructura rutieră trebuie îmbunătăţită, pentru că traficul este mai intens, accesul în noile cartiere este dificil. De fapt, trei sferturi din populaţia comunei care este încadrată în muncă face naveta la Arad”, a declarat primarul Mihai Mag.
O altă provocare a fost acoperirea necesarului de apă pentru că, odată cu apariţia a sute de case noi, presiunea din reţea a scăzut semnificativ. Astfel, administraţia locală a fost nevoită să mărească capacitatea reţelei.
Populaţia în creştere aduce costuri mari la bugetul local, mai spune primarul din Vladimirescu.
„Ponderea impozitelor şi taxelor încasate de la populaţie este de numai 35% în buget. Noi, din taxele încasate pe o stradă, nu acoperim nici costurile cu iluminatul. De aceea, o prioritate este să dezvoltăm activitatea economică, care generează veniturile cele mai mari la bugetul local”, a declarat edilul.
Datele disponibile la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad arată că, în acest an, a crescut numărul de tranzacţii imobiliare în judeţ. Conform rapoartelor privind dinamica vânzărilor, în perioada ianuarie – septembrie 2024 au fost înregistrate 9.325 de vânzări de imobile, în timp ce, în aceeaşi perioadă a acestui an, au fost înregistrate 10.235 de tranzacţii.
sursa: Agerpres
