Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Timişoara au pus în aplicare, miercuri, 66 de mandate de percheziţie domiciliară în judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Alba, Argeş, Teleorman, Hunedoara, Ilfov şi în municipiul Bucureşti.
Sunt puse în executare 15 mandate de aducere, faţă de persoane fizice şi reprezentanţii legali ai unor persoane juridice, audierile urmând a se desfăşura la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Timişoara.
Activităţile s-au desfăşurat într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, folosire cu rea credinţă a bunurilor societăţii, în folos propriu, şi spălarea banilor.
În perioada 2018 – 2020, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupării de criminalitate organizată şi-ar fi însuşit şi ar fi folosit din patrimoniul firmei, în interesul lor şi pentru alţii, prin mai multe transferuri către portofele virtuale, a peste 25.000 de unităţi ale unei criptomonede atrase în cadrul proiectului energetic, cu consecinţa producerii unui prejudiciu de peste 66.000.000 de lei (17.700.000 de dolari), arată o informare de presă a Poliţiei Timiş.
În documentarea activităţilor au acordat sprijin şi poliţişti din cadrul Secţiei Regionale Poliţie Transporturi Timişoara – Biroul Investigaţii Criminale.
Din probele administrate a reieşit că începând cu anul 2018, în judeţul Timiş, două persoane, administratori ai unei societăţi comerciale, împreună cu alte persoane angrenate într-un proiect dedicat energiei regenerabile, derulat în cadrul firmei, ar fi constituit o grupare de criminalitate organizată pentru obţinerea unor importante sume de bani prin săvârşirea infracţiunilor menţionate anterior.
Liderii grupării de criminalitate organizată ar fi acţionat în mod coordonat şi specializat, punând în aplicare un mecanism infracţional de însuşire şi folosire, cu rea credinţă, a fondurilor societăţii care, ulterior, ar fi fost supuse procesului de spălarea banilor.
Probele administrate au relevat că la grupul infracţional organizat ar fi aderat şi alte persoane, specialişti în domeniile informatic, contabil şi fiscal, care ar fi constituit eşalonul secund al reţelei infracţionale.
Însuşirea şi folosirea valorilor societăţii s-ar fi realizat prin transferul monedelor virtuale din portofelul societăţii către portofelele controlate de către membrii grupului infracţional sau persoane şi societăţi afiliate structurii de criminalitate organizată.
În paralel cu externalizarea frauduloasă a fondurilor societăţii, pentru ascunderea sau disimularea originii ilicite a bunurilor sau valorilor delapidate, în perioada 2018 – 2024, membrii grupării ar fi procedat la schimbarea de monede virtuale în monedă fiduciară pe care ar fi transferat-o în conturi bancare.
Ulterior, membrii grupului infracţional precum şi persoane sau societăţi apropiate de aceştia, ar fi efectuat retrageri din conturi şi de la ATM-urile cu criptomonede, utilizând valorile astfel obţinute la achiziţionarea de bunuri (imobile, autoturisme, excursii), creditarea societăţilor, acordarea unor sume de bani cu împrumut apropiaţilor şi angajaţilor unităţii care ar fi avut cunoştinţă de provenienţa ilicită a banilor precum şi raportări fictive cu privire la obţinerea de câştiguri din tranzacţionarea de criptomonedă.
Acţiunea beneficiază de sprijinul poliţiştilor din cadrul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate Bucureşti, Piteşti, Alba, Cluj, Oradea, Craiova şi unităţilor subordonate, jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, Grupării Mobile de Jandarmi Timişoara şi Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Timiş.
Pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.
