Monografii: Capelmaistrul din Cartea Recordurilor

Primul capelmaistru din Cartea Recordurilor, Lambert Steiner, a cutreierat, împreună cu orchestra sa, trei continente şi a lăsat o tradiţie pe care şvabii sântăneni au continuat-o cu abnegaţie.

Lambert Steiner, capelmaistrul fenomenal, s-a născut, în anul 1837, în localitatea Billed.

Devenirea sa este strâns legată şi de Sântana. Aici a instruit, la fel cum făcuse înainte şi în Billed, iar mai apoi în Variaş, Aradul Nou şi Lovrin, grupe de copii cu care a performat în spectacole magnifice.

Şi tot la Sântana a murit în anul 1914.

Nu se cunoaşte prea bine cum a ajuns acest fiu de cizmar să aibă de-a face cu muzica. S-a căsătorit devreme, pe la 17 ani, luându-şi ca soţie o văduvă cu doi copii, mai în vârstă decât el cu cinci ani. În anul 1858, a pus pe picioare, în Variaş, prima sa orchestră, cu care a cunoscut, în scurtă vreme, un succes nebănuit.

Se presupune că în 1870 a fost chemat la Sântana pentru a înfiinţa şi aici o orchestră asemănătoare. Împreună cu aceasta, trei ani mai târziu, susţinea, deja, concerte în întreaga Europă.

Fire neconformistă, în urma unui turneu în ţările scandinave, Lambert Steiner s-a întors la Sântana cu un nou partener de viaţă, o suedeză blondă mai tânără decât el cu peste douăzeci de ani.

Faima capelmaistrului din Sântana a ajuns şi la marile curţi regale ale Europei. În 1877, a susţinut un concert în faţa regelui Prusiei, Wilhelm I, iar doi ani mai târziu în faţa împăratului austro-ungar, Franz Josef.

În primii ani ai secolului XX, celebritatea lui Lambert Steiner a depăşit graniţele „bătrânului continent“, orchestra sa făcându-se auzită, atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în Africa de Sud.

Într-un act de recunoaştere din partea urmaşilor, performanţa lui Lambert Steiner, de a fi primul capelmaistru al lumii care a susţinut concerte pe trei continente, a fost înscrisă, în anul 1998, în Cartea Recordurilor.

La Sântana, numele său continuă să rămână întipărit în memoria comunităţii locale şi prin denumirea ce o poartă casa de cultură a şvabilor sântăneni.

sursa: Sântana – povestea unei localităţi şi a mai multor neamuri – Dan Roman