Lacul Tauţ mai are doar 40% din volumul de apă specific acestei perioade a anului, din cauza secetei care a făcut să dispară şi afluenţii care alimentau acumularea, administraţia locală fiind îngrijorată că schimbările climatice vor seca lacul complet în următorii ani.
Directorul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri, Sandor Pasztor, a declarat, pentru Agerpres, că Lacul Tauţ, aflat în zona de contact a Dealurilor Cigherului cu Munţii Zărandului (55 kilometri faţă de municipiul Arad), are un volum de apă de 1,4 milioane de metri cubi, deşi în această perioadă ar fi trebuit să aibă 3,5 milioane de metri cubi. Astfel, lacul se află la 40% din volumul de apă.
„Cu ani în urmă, lacul atingea un volum de peste patru milioane de metri cubi, cu o adâncime de 6 – 7 metri, pe când adâncimea maximă de acum este de 3,5 metri în doar câteva puncte. Din păcate, pe raza de competenţă a ABA Crişuri, care se întinde pe şase judeţe, din 55 de baraje permanente, nouă sunt secate, iar majoritatea au între 30 şi 50% volum de apă. Situaţia este cauzată de un deficit de precipitaţii de până la 50%, iar un sfert din pâraiele din zona montană au secat în ultimii ani pe timp de vară”, a precizat Sandor Pasztor.
El a arătat că şi râul Crişul-Alb este la un debit foarte scăzut, de numai 1,5 metri cubi pe secundă, faţă de 7 – 8 metri cubi pe secundă, cât ar fi normal. Acest debit a fost măsurat luni dimineaţă la frontiera cu Ungaria.
Primarul comunei Tauţ, Florin Lela, a declarat, pentru Agerpres, că dispariţia lacului ar face ca zona Tauţ să iasă de pe harta turistică a judeţului.
„Schimbările climatice au făcut ca acest lac, care contribuie la peisajul frumos al zonei, să se micşoreze de la an la an. În ultimii ani, din punct de vedere al turismului, comuna noastră a suferit foarte mult, pentru că lacul atrăgea oameni, dar acum s-au închis campingul şi pensiunile care existau. Mai există doar câteva cabane private, deşi potenţialul turistic este uriaş”, a afirmat edilul.
El a spus că seceta care a afectat zona a făcut ca şi producţia de porumb şi floarea-soarelui să fie calamitată în proporţie de 70%.
Referitor la viitorul acumulării de apă, edilul crede că este „la mila naturii”.
„Afluenţii barajului au secat. Acest lac este acum la mila naturii, pentru că nu ar putea fi salvat de intervenţia umană, din moment ce nu mai sunt surse de apă care l-ar putea alimenta. Ne bazăm exclusiv pe ploi, care sunt tot mai slab cantitativ şi tot mai rare”, a declarat primarul.
Lacul de acumulare de la Tauţ a fost creat în anii 1970, pentru apărarea populaţiei împotriva inundaţiilor, iar cu timpul a devenit un loc de atracţie pentru turiştii aflaţi în căutarea peisajelor frumoase.
Conform site-ului Centrului de Informare Turistică Arad, în zona lacului „s-a dezvoltat un adevărat sat de vacanţă”, însă acesta nu mai funcţionează de mai mulţi ani.
sursa: Agerpres
foto: Centrul de Informare Turistică Arad
