Peisajul cultural al judeţului Arad este marcat de o transformare profundă şi, adesea, dureroasă în mediul rural: declinul bibliotecilor comunale, cândva o sursă importantă de informare pentru comunitate. Majoritatea acestor instituţii s-au închis în ultimele decenii, incapabile, cu mici excepţii, să facă faţă schimbărilor aduse de era digitală şi de constrângerile bugetare.
Dacă în anii ’90 în judeţ funcţionau peste 70 de biblioteci, astăzi mai sunt deschise aproximativ 20, iar alte zece sunt în curs de renovare sau modernizare.
Managerul Bibliotecii Judeţene „A.D. Xenopol” Arad, Ionel Bulbuc, a declarat, pentru Agerpres, că există programe prin care se doreşte salvarea acestor spaţii culturale.
„Dacă în anul 1994 existau 74 de biblioteci care depuneau statistica de funcţionare anual, acum avem un număr de 30 de biblioteci care raportează activitatea, din care, cu aproximaţie, în acest moment sunt fizic deschise 20, iar celelalte 10 sunt în diferite stadii de mutare în alte clădiri sau renovare”, a declarat Ionel Bulbuc.
Biblioteca Judeţeană încearcă să implementeze soluţii creative, iar un astfel de demers este proiectul „Se deapănă poveşti”, prin care oameni de cultură le citesc celor dornici să asculte.
„Începând cu luna mai a anului trecut, am avut mai multe acţiuni prin care partenerii Bibliotecii Judeţene – scriitori, actori, persoane cu rol activ în zona non formală a alfabetizării şi lecturii, precum şi persoane specializate în arta povestirii – au strâns în jurul lor grupuri mari de copii, în bibliotecile publice, prin proiectul «Se deapănă poveşti». Reacţia comunităţilor în care am reuşit să ajungem cu proiectul a fost una pozitivă. Cititorii şi utilizatorii de bibliotecă sunt dornici de informaţie, interacţiune, noutate”, a spus Bulbuc.
Proiectul „Se deapănă poveşti” a debutat în 2002, dar pe atunci poveştile erau citite la Biblioteca Judeţeană, în şcoli şi grădiniţe. În prezent, această activitate care atrage mulţi copii se desfăşoară în rotaţie şi în bibliotecile din judeţ.
Soluţii locale: agent agricol sau consilier fonduri europene, în rol de bibliotecar
Cum numărul celor care împrumută cărţi s-a redus constant în ultimii ani, mulţi primari de comune s-au întrebat cât de sustenabilă mai este această activitate. Edilii admit importanţa bibliotecilor pentru comunitate, dar spun că le este greu să le finanţeze în contextul actual de austeritate şi reduceri de organigramă.
Foarte puţine instituţii îşi permit un bibliotecar cu normă completă, iar soluţia găsită a fost, în majoritatea cazurilor, delegarea de atribuţii către alţi angajaţi ai primăriei. La Igneşti, de exemplu, bibliotecar este agentul agricol, iar instituţia „se deschide la solicitarea celor care au nevoie de cărţi”, aşa cum a explicat primarul Ioan Marinel Urs, care speră ca „o viitoare dotare cu computere să aducă tineri”.
Situaţia este similară la Hăşmaş, unde bibliotecara se ocupă şi de Starea Civilă.
„Spaţiul destinat bibliotecii este în reabilitare, la Căminul Cultural. Avem fond de carte, dar este suspendată activitatea. Bibliotecara noastră are şi alte sarcini, lucrează la Starea Civilă, pentru că e complicat să mai plătim un salariu cu toate aceste constrângeri bugetare”, spune primarul comunei, Cornel Popa.
La Petriş, fondul de carte nici nu mai are statut de bibliotecă, fiind păstrat la Primărie şi gestionat de un angajat pe post de consilier fonduri europene.
„Nu are statut de bibliotecă, dar avem un angajat pe post de consilier fonduri europene care este delegat să se ocupe de fondul de carte. Oricine vine la Primărie, poate să împrumute cartea de care are nevoie. Înainte, aveam sediu de bibliotecă la Căminul Cultural, dar acolo au loc cursuri, pentru că şcoala este în renovare. În actuala conjunctură, cu reducerea organigramelor, nu ne permitem plata unui salariu de bibliotecar”, a declarat primarul Ionel Gheorghe Berari.
La Macea nu mai există bibliotecar, pentru că a ieşit la pensie.
„Urmează să dăm atribuţii cuiva din primărie. Oricum, biblioteca nu mai este ce a fost pe vremuri, mai vin doar elevi trimişi de profesori, de aceea nici nu mai angajăm bibliotecar cu normă întreagă, nu s-ar justifica plata unui salariu”, a declarat primarul Ciprian Otlăcan.
Adaptarea la digital atrage tinerii
Un exemplu de adaptare la vremuri se întâlneşte în comuna Şiria. Aici se află una dintre cele mai frumoase biblioteci din judeţ, atât din punct de vedere al arhitecturii clădirii, cât şi al amenajării interioare. Instituţia are peste 12.000 de cărţi din literatura română şi cea universală, însă cititori au rămas doar elevii, care ridică anumite volume de care au nevoie la şcoală.
Mariana Popa, bibliotecara din Şiria, a descris pentru Agerpres declinul activităţii: „Acum zece ani veneau zeci de cititori pe zi, acum vin zeci de cititori pe săptămână, iar aceştia sunt elevi”.
Ea a menţionat că „accesul facil la resursele online i-a îndepărtat pe cititori de cartea tipărită, inclusiv pe adulţi”, adăugând că „ultimii doi nostalgici au renunţat anul trecut”.
Soluţia de supravieţuire a fost îmbrăţişarea digitalului: biblioteca s-a dotat cu o sală de computere cu acces la internet, care a devenit atracţia principală, însă doar pentru tineri.
„Tinerii vin aici pentru a se bucura de spaţiul digital. Sala de computere le oferă acces la internet şi, chiar dacă mai toţi au acasă această facilitate, unii preferă să înveţe împreună sau să socializeze aici. Pentru noi este o bucurie să îi avem la bibliotecă, pentru că ştim că pleacă din acest spaţiu cu o influenţă mai bună şi cu informaţii utile”, spune Mariana Popa.
La momentul documentării noastre, toate computerele din bibliotecă erau ocupate de elevi care terminaseră cursurile de la şcoală.
„De cele mai multe ori vin ca să iau cărţi, pentru că sunt trimis de profesoara de Limba română, dar vin şi să mă joc pe computer”, a spus Cristian.
În schimb, Mara spune că vine mai mult pentru a căuta online informaţii necesare la proiecte şcolare.
„Anumite cărţi poate nici nu le mai găsesc în format fizic, mai repede le găsesc în format digital. Uneori, urmăresc şi cursuri online alternative, iar asta mă ajută mult la teme”, a spus tânăra.
La biblioteca din Şiria, periodic se organizează şi ateliere de creaţie sau promovări de cărţi, în încercarea de a se menţine vie legătura cu publicul.
Bibliotecara Mariana Popa consideră că instituţia va trebui să rămână un spaţiu cultural pentru comunitate, „chiar dacă va reinventa formele prin care îşi va duce mai departe misiunea”. La nivel local, una dintre variantele luate în considerare pentru a-i aduce şi pe adulţi înapoi în bibliotecă este organizarea de cursuri de competenţe digitale.
sursa: Agerpres
