Postul Nașterii Domnului 2025, cunoscut și ca Postul Crăciunului, va începe în data de 14 noiembrie și se va încheia în 24 decembrie.
Este unul dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduit de Biserica Ortodoxă pentru pregătirea sufletească a credincioșilor înaintea sărbătorii Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.
Timp de 41 de zile, credincioșii sunt chemați la înfrânare, rugăciune, fapte bune și împăcare cu aproapele, pregătind prin curăția inimii întâmpinarea marii sărbători a Crăciunului.
Postul va fi mai ușor din punct de vedere alimentar, deoarece prevede dezlegare la pește în zilele de sâmbătă și duminică. Excepție fac prima și ultima săptămână din post.
Postul Crăciunului amintește de perioada în care Fecioara Maria s-a pregătit pentru a-L naște pe Fiul lui Dumnezeu și este un timp al milosteniei și al împăcării.
Anul acesta, Sărbătoarea Nașterii Domnului va pica într-o zi de joi.
Zilele cu dezlegare la pește
În afară de zilele menționate, în timpul săptămânii, potrivit calendarului Creștin Ortodox vor fi următoarele zile cu dezlegare la pește:
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie);
Sf. Mare Mc. Ecaterina (25 noiembrie);
Sf. Cuv Paisie și Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
Sf. Mare Mc. Varvara (4 decembrie);
Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (9 decembrie);
Sf. Cuv Daniil Sihastrul (18 decembrie).
Prin dezlegarea la pește, Biserica îndeamnă la post cu măsură și echilibru, astfel încât credincioșii să se poată pregăti trupește și sufletește pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului, păstrând totodată spiritul de recunoștință și pace interioară.
Tradiții, obiceiuri, superstiții
În perioada de post, sunt amintite și tradiții, obiceiuri, superstiții. Cu alte cuvinte, ce nu ar fi bine să faci.
În Postul Crăciunului, se spune că este bine ca fetele nemăritate să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.
În postul Crăciunului este interzisă beția.
De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.
Cu o zi înainte de postul Crăciunului, amenii toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă. În dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:
„Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.
În ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara. Atunci se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.
După cum e vremea în Postul Crăciunului, se va ști cum va fi la primăvară. Dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.
În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine va fi bogat în toate.
În postul Nașterii Domnului, dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.
