Echinocțiul de toamnă din acest an are loc pe data de 23 septembrie, la ora 9.50, iar evenimentul marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică este marcat începutul primăverii.
Ce înseamnă echinocțiul de toamnă
Cuvântul „echinocțiu” provine din două cuvinte latine care înseamnă „egal” și „noapte”. Acest lucru se datorează faptului că, la echinocțiu, ziua și noaptea durează aproape la fel de mult timp – deși unul dintre ele poate avea câteva minute în plus, în funcție de locul în care vă aflați pe planetă.
Potrivit astro-urseanu.ro, punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal“, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.
Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară, potrivit sursei citate.
La o lună după echinocțiul de toamnă se va face și trecerea la ora de iarnă 2023. Schimbarea orei se face în ultimul weekend din octombrie, mai exact în noaptea de 28 spre 29 octombrie.
Diferența dintre solstițiu și echinocțiu
Solstițiile și echinocțiile marchează schimbarea anotimpurilor pe Pământ. Anotimpurile se schimbă, deoarece planeta este ușor înclinată pe axa sa în timp ce se deplasează în jurul Soarelui.
Acest lucru înseamnă că diferite puncte de pe Pământ primesc mai multă sau mai puțină lumină solară în diferite perioade ale anului. Dacă Pământul nu ar fi înclinat, Soarele ar părea să se afle întotdeauna direct deasupra Ecuatorului, cantitatea de lumină pe care o primește un anumit loc ar fi fixă și nu ar exista anotimpuri, explică britannica.com.
Denumirea de solstiţiu din latinescul „solstitium“ înseamnă „soare nemişcat“ şi se produc două astfel de fenomene anual: în jurul datei de 21 iunie (cunoscut în mod obişnuit ca „solstiţiul de vară“, prima zi de vară şi cea mai lungă zi a anului) şi 21 decembrie (cunoscut în mod obişnuit ca „solstiţiul de iarnă“, prima zi de iarnă şi cea mai scurtă zi, iluminată de Soare, a anului).
Pe de altă parte, un echinocţiu – derivat din latinescul „aequinoctium”, de la aequus (egal) şi nox (noaptea) – este de obicei considerat ca momentul în care Soarele se află deasupra Ecuatorului, iar acest fenomen apare de două ori în fiecare an: în jurul datei de 20 martie (denumit „echinocţiul de primăvară“, deoarece marchează începutul primăverii în majoritatea culturilor) şi 23 septembrie (numit „echinocţiul de toamnă“, marcând începutul toamnei).
Când are loc echinocțiul de toamnă în următorii ani
De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.
2024 – 22 septembrie, ora 15.44
2025 – 22 septembrie, ora 21.19
2026 – 23 septembrie, ora 3.05
2027 – 23 septembrie, ora 9.02
2028 – 22 septembrie, ora 14.45.
Echinocțiul de toamnă. Tradiții și superstiții
Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000), de Ion Ghinoiu.
– în această zi nu este bine să-ți cerți copiii; vor înțelege că este tot ce au de cules în viață
– se spune că dacă plouă în această dimineață, va ploua toată toamna
– în această zi se culeg nucile, merele și gutuile
– nu ar fi bine să te speli pe față, până la apusul soarelui
– înainte să ieși din casă, ar fi bine să mănânci pâine, pentru bunăstarea casei
– la biserică se duc prune; după ce sunt sfințite, se pot păstra timp îndelungat
– ultimele fructe din pom trebuie lăsate pentru Mama Natură
– la echinocțiu, este un moment bun pentru a ne face planuri.
