Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Arad, Iustin Cionca, afirmă că, în urma discuţiilor din ultima perioadă cu primarii de comune, a ajuns la concluzia că o comasare voluntară a UAT-urilor nu va avea succes, iar edilii care au deschidere aşteaptă să vadă ce facilităţi vor primi de la Guvern înainte de a-şi exprima o poziţie.
Iustin Cionca a declarat marţi, pentru Agerpres, că 18 comune din cele 68 existente în judeţ au mai puţin de 1.500 de locuitori, iar din cele zece oraşe (inclusiv municipiul Arad), doar patru au peste 10.000 de locuitori.
Preşedintele CJ Arad spune că, deşi comisia judeţeană care are rolul de a sprijini asocierea voluntară a comunelor a fost înfiinţată la finalul lunii octombrie, încă nu s-a întrunit.
Cionca a avut însă discuţii cu o mare parte dintre primari pe acest subiect şi spune că a ajuns la concluzia că „o comasare voluntară nu va avea succes”.
„Există şi primari cu deschidere faţă de asocierea voluntară, dar chiar şi aceştia aşteaptă să vadă ce facilităţi la impozite vor exista, sau ce bani pentru investiţii vor primi de la Guvern, înainte să spună clar ce vor susţine. Însă dincolo de discuţiile cu primarii, am constatat că în general cetăţenii nu îşi doresc ca localitatea lor să devină sat aparţinător de altă comună. Cred că aceasta va fi cea mai mare piedică, orgoliul local, iar dacă se va pune problema organizării de referendumuri, acestea nu vor trece”, a declarat Iustin Cionca.
El consideră că populaţia trebuia pregătită cu ani în urmă pentru o reformă administrativă, iar digitalizarea administraţiei locale ar fi trebuit să obişnuiască oamenii cu ideea că pot accesa serviciile publice de la distanţă.
„Dacă am fi făcut la timp investiţiile în informatizarea primăriilor, oamenii ar şti deja cum să interacţioneze online cu administraţia locală, iar lucrurile ar fi stat altfel, nu ar fi existat teama că instituţiile vor fi la o distanţă mai mare”, a spus Cionca.
Preşedintele CJ Arad a afirmat că o reorganizare administrativă ar trebui să plece de la „salvarea oraşelor existente, care au deja infrastructură, instituţii şi servicii ce pot deservi comune învecinate”. Acestea ar trebui să absoarbă localităţile din jur.
„Numărul de locuitori nu ar trebui să fie criteriul de bază pentru comasarea localităţilor, ci proximitatea faţă de un centru dezvoltat sau potenţialul unui UAT de a susţine dezvoltarea. Pentru că sunt comune mici care au putere financiară mai mare decât altele cu mai mulţi locuitori”, a spus Cionca.
Comuna Moneasa, de exemplu, unde se află singura staţiune de interes naţional din judeţ, are aproximativ 750 de locuitori, dar venituri mai mari faţă de comuna vecină Dezna, cu aproximativ 1.000 de locuitori.
Conform lui Cionca, reforma administrativă ar trebui să mai ţină cont de particularităţile fiecărui UAT, pentru că sunt comune care au chiar şi zece sate arondate.
„Dacă ai deja o comună cu multe sate, împrăştiate pe o suprafaţă mare, nu mai poţi să îi dai altele, pentru că gestionarea problemelor ar fi foarte dificilă”, a spus Cionca.
Acesta consideră că un lucru pozitiv al unei reforme ar fi acela că vor fi mai puţini consilieri locali, astfel că se vor reduce şi cheltuielile administraţiei.
„Este evident că un număr mai mic de consilieri nu ar fi în avantajul partidelor politice, dar dacă vor fi mai puţini se vor alege şi oameni mai buni, va exista o resursă umană de calitate”, a concluzionat preşedintele CJ Arad.
Din punct de vedere politic, la nivelul judeţului, PNL ar pierde cei mai mulţi aleşi locali, pentru că are 55 de primari din cei 78 existenţi. În cazul în care reforma administrativă ar viza comunele sub 1.500 de locuitori, din cele 18 aflate în această situaţie, 14 sunt conduse de primari PNL şi patru de primari PSD.
sursa: Agerpres
