Autorităţile au sistat activitatea unei cariere de calcar din zona satului Agrişu Mare, comuna Târnova, după ce localnicii s-au plâns că praful le afectează confortul şi exploatarea se află la mică distanţă de un sit arheologic important din judeţ, respectiv locul unde s-a aflat o cetate construită în 1356 – 1375.
Garda de Mediu a transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, că în urma sesizărilor venite de la localnici, care au cerut oprirea activităţii carierei, a avut loc un control, împreună cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Minier.
S-a constatat că un perete al carierei s-a prăbuşit, pentru că nu ar fi fost respectate condiţiile de exploatare, ceea ce a generat mult praf care a afectat localnicii.
Pentru nerespectarea prevederilor autorizaţiei de Mediu, firma a fost amendată cu 100.000 de lei.
Autorităţile au decis pe loc sistarea operaţiunilor de exploatare „până la remedierea completă şi intrarea deplină în legalitate’, dar şi retragerea imediată a utilajelor şi a personalului, ‘din cauza riscului iminent de prăbuşire şi a instabilităţii severe a versantului”.
Pentru protejarea patrimoniului, s-a decis ca firma să păstreze un pilier de siguranţă de minimum 150 de metri faţă de situl arheologic din zonă.
Primarul comunei Târnova, Emilia Ignişca, a precizat, la solicitarea Agerpres, că de-a lungul timpului au fost înregistrate multe plângeri de la localnici, care se temeau pentru sănătatea lor din cauza prafului generat.
„Avem multe sesizări venite de la cetăţeni cu privire la activitatea acestei cariere de calcar. De altfel, la finalul anului trecut, Consiliul Local nu a mai prelungit contractul de asociere în participaţiune cu firma care face exploatarea, tocmai din cauza faptul că este afectat confortul oamenilor şi poate fi pusă în pericol sănătatea lor. Cariera este foarte aproape de zona locuită din satul Agrişu Mare, practic exploatarea este peste drum de case”, a declarat Emilia Ignişca.
Potrivit paginii web a Bibliotecii Judeţene Arad, satul Agrişul Mare este cunoscut şi prin „Castrum Egregh”, cetate construită în perioada 1356 – 1375.
„Azi, vestigiile, sub forma unor ziduri, se disting greu, pe Dealul Cioaca, o formă pozitivă de relief la sud-vest de sat. Urmele exploatărilor de calcar folosit ca materie primă pentru arderea varului în cuptoarele din preajmă sunt încă vizibile. De sus, spre est, priveliştea asupra satului străjuit de Vârful Izoi este încântătoare. Înspre nord, se desfăşoară depresiunea Zărandului, scăldată de apele Cigherului, Teuzului şi ale Crişului Alb”, descrie Biblioteca Judeţeană.
sursa: Agerpres
