Campania naţională de promovare a vaccinării „Copil vaccinat = copil protejat” se va derula în perioada martie-aprilie, a anunţat Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Potrivit INSP, iniţiativa urmăreşte să îmbunătăţească nivelul de conştientizare cu privire la importanţa vaccinării şi să încurajeze părinţii să-şi protejeze copiii împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.
„Vaccinarea copiilor este una dintre cele mai eficiente metode de prevenţie pentru boli infecţioase grave care pot duce la complicaţii severe, dizabilităţi sau chiar deces. Prin vaccinare, sistemul imunitar învaţă să recunoască şi să combată agenţii patogeni fără ca organismul să treacă prin boală reală, prevenind astfel infecţia şi totodată boala şi complicaţiile ei, reducând riscul de spitalizare şi mortalitate”, susţin specialiştii INSP.
Aceştia afirmă că respectarea administrării vaccinurilor aşa cum sunt stabilite în Calendarului Naţional de Vaccinare asigură instalarea imunităţii protective anterior expunerii copilului la boală.
„Prin vaccinarea unui număr suficient de mare de persoane, scade probabilitatea ca boala să se răspândească de la om la om. Se formează astfel o protecţie şi scade riscul apariţiei focarelor de boală iar când un număr suficient de oameni devin imuni, se poate ajunge la ‘imunitate colectivă’ sau ‘imunitate de grup’. Acest lucru ajută la protejarea nu doar a celor vaccinaţi, ci şi, indirect, a celor care sunt mai vulnerabili la boală şi care nu pot fi protejaţi prin vaccinare ca urmare a unor contraindicaţii temporare sau definitive la vaccinare”, precizează sursa citată.
Conform statisticilor publicate pe Portalul European de Informaţii despre vaccinare, o persoană bolnavă de rujeolă poate infecta la rândul ei între 12 şi 18 persoane, o persoană bolnavă de oreion poate infecta în medie 4-7 alte persoane, un bolnav de tuse convulsivă poate infecta între 12 şi 17 persoane şi un bolnav de difterie sau rubeolă poate infecta în medie 6-7 persoane din anturaj.
„Rujeola, caracterizată printr-un grad extrem de ridicat de contagiozitate, funcţionează ca un indicator sensibil al lacunelor de imunizare populaţională. Chiar dacă este disponibil un vaccin sigur şi rentabil, în anul 2024 au existat aproximativ 95.000 de decese la nivel global, în special în rândul copiilor nevaccinaţi sau cu schemă incompletă cu vârsta sub 5 ani. Vaccinarea împotriva rujeolei a evitat însă aproape 59 de milioane de decese în perioada 2000 – 2024”, arată aceeaşi sursă.
În România, imunizarea împotriva rujeolei a început în anul 1979 iar în prezent se realizează prin administrarea vaccinului combinat rujeolă-rubeolă-oreion (ROR), introdus în calendarul naţional de vaccinare în anul 2004.
În anii care au urmat implementării sale acoperirea vaccinală s-a menţinut constant peste nivelul de 95%, prag recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru prevenirea transmiterii bolii.
Potrivit datelor furnizate de INSP, începând cu anul 2010 s-a înregistrat o scădere progresivă a acoperirii vaccinale, astfel încât, în anul 2024, aceasta a ajuns la 80,8% pentru prima doză şi la 69,4% pentru a doua doză de vaccin ROR. Această tendinţă descendentă este pusă, parţial, pe seama reducerii încrederii populaţiei în beneficiile vaccinării, reflectată prin creşterea numărului de refuzuri parentale privind vaccinarea copiilor.
INSP menţionează că prin intermediul campaniei se urmăreşte realizarea unor activităţi care să contribuie la reducerea acestui decalaj, prin educaţie şi informare ţintită:
* sesiuni educaţionale: mese rotunde, sesiuni educative, ateliere de lucru interactive pentru părinţi şi profesionişti din sistemul educaţional;
* workshopuri: sesiuni de lucru interactive pentru profesionişti din sistemul educaţional şi din sistemul de sănătate pentru identificarea modalităţilor optime prin care părinţii pot să fie mai bine informaţi în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea vaccinării;
* acţiuni la nivelul comunităţilor vulnerabile: implicarea asistenţilor medicali comunitari şi mediatorilor sanitari, mobilizarea de voluntari pentru distribuirea materialelor informative şi pentru a răspunde întrebărilor populaţiei;
* implicarea mass-media: pregătirea de materiale informative care să poată fi postate în mediul online (platforme social media, website-ul Institutului National de Sănătate Publică, website-urile Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică), participarea profesioniştilor la emisiuni radio sau de televiziune, pentru ca mesajele să fie transmise către o audienţă cât mai largă;
* programe în şcoli: realizarea de parteneriate la nivelul şcolilor pentru desfăşurarea de acţiuni informative cu implicarea părinţilor.
