Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice și este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească.
În acest an, solstițiul are loc pe 21 decembrie, la ora 23.38, ora României, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Ce reprezintă solstițiul de iarnă?
Este unul dintre cele patru mari momente astronomice ale anului, împreună cu echinocțiul de primăvară și cel de toamnă și solstițiul de vară. Cuvântul „solstițiu” provine din latinescul „solstitium”, însemnând literal „Soare nemişcat” (din latinescul „sol, solis, solem” (Soare) şi „stitium”, derivat din verbul „sisto, sistere, stiti, statum” – „a opri/a menţine/a rămâne constant/a face să stea”).
În săptămâna în care are loc solstițiul de iarnă, pe cer, seara, se văd bine trei planete, Saturn, Jupiter și Marte. Spre sfârșitul săptămânii imediat după apusul Soarelui începe să se vadă planetele Mercur și Venus. Luna nu se poate vedea în această săptămână, potrivit astro-urseanu.ro.
Solstițiul de iarnă marchează cea mai scurtă zi din an
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont.
În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București), scrie astro-urseanu.ro.
Fenomenul are loc în emisfera nordică, în timp ce în cea sudică se produce solstițiul de vară.
Solstițiul de iarnă și Urside
Solstițiul de iarnă în 2022 se produce în aceeași perioadă în care are loc și ultima ploaie de meteoriți a anului: Urside.
Perioada de activitate este 17 – 26 decembrie, cu perioada maximă pe 22 spre 23 decembrie, cu un număr de 5 – 10 meteori pe oră.
Urside reprezintă rezultatul particulelor de praf lăsate de cometa Tuttle, descoperită pentru prima dată în 1790. Deşi, spectacolul nu este atât de grandios ca în cazul altor curenţi de meteori, uneori se produc adevărate erupţii cu până la 100 de meteori pe oră.
Tradiții și obiceiuri
Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).
Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori, potrivit volumului „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român“, de Ion Ghinoiu.
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.
În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.
Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.
Când are loc solstițiul de iarnă în următorii ani
2023: 22 decembrie, ora 5.27
2024: 21 decembrie, ora 11.21
2025: 21 decembrie, ora 17.03
2026: 21 decembrie, ora 23.50
2027: 22 decembrie, ora 4.42
2028: 21 decembrie, ora 10.20.
